Alfabetul universal al artei traduce limbajul divinului:expoziţie în muzeul bazilicii
Santa Maria Maggiore din Roma
(RV - 17 noiembrie 2008) Aur, argint şi smalturi policrome în formă de cruci,
statui şi teci pentru expunerea Preasfântului Sacrament
numite monstranţe sau ostensoare. Este colecţia bijutierului originar din
regiunea italiană Abruzzo, Nicola da Guardiegrele care a trăit între Evul mediu şi
perioada Renaşterii, expusă până la 8 decembrie la muzeul bazilicii papale Santa Maria
Maggiore din Roma. O iniţiativă promovată în colaborare cu Muzeele Vaticane şi sub
patronajul, între altele, al Senatului Republicii Italiene şi Preşedinţiei Consiliului
de Miniştri.
Fire de aur şi de argint, legate împreună cu măiestrie, desenează
forme şi volume stabilind punţi între cer şi pământ. Sunt capodopere de artă sacră,
rod al geniului creativ al lui Nicola da Guardiagrele: bijutier, sculptor şi pictor
care în alfabetul universal al artei a ştiut să traducă limbajul divinului. În formă
de cruci şi ostensoare, statui şi decoruri, în mâinile abile ale artistului metalele
preţioase au dat corp lui Cristos şi Fecioarei Maria, îngerilor şi apostolilor, pentru
a povesti lumii misterele credinţei. 25 de capodopere realizate în prima jumătatea
a secolului al XV-lea sunt reunite împreună pentru prima dată, şi după cercetări îndelungate
şi lucrări atente de restaurare, spre mărturia modului în care arta poate să devină
vehicul al sacrului.
A subliniat aceasta cardinalul Bernard Francis Law,
arhipresbiterul bazilicii papale Sânta Maria cea Mare din Roma: • „Întrucât
Dumnezeu este frumuseţea, frumuseţea este o manifestare a lui Dumnezeu însuşi: frumuseţea
muzicii, frumuseţea artei, vorbind despre Dumnezeu; la fel ca frumuseţea naturii,
frumuseţea actelor de caritate. Putem atinge pe Dumnezeu în aceste expresii ale frumuseţii
şi carităţii”.
Sunt opere ce năzuiesc spre cer şi împreună se manifestă înrădăcinate
în timpul şi în locurile în care artistul a trăit şi activat. Un portret al lui
Nicola da Guardiagrele în prezentarea prof. Antonio Paolucci,
directorul Muzeelor Vaticane: • „Nicola da Guardiagrel este un cătun sub masivul
muntos Majella, unul din locurile cele mai frumoase, mai sălbatice din regiunea Abruzzo.
Un mic orăşel însă cu o mare tradiţie de artizanat în domeniul filigranului şi al
bijuteriei. Artistul, care a trăit în prima jumătate a secolului al XV-lea, deci în
urmă cu 600 de ani, ştie totul despre tehnică: nimeni nu este iscusit ca el în a modela
argintul şi aurul…Însă, capătă o cultură internaţională: iese din Guardiagrele, se
duce la Napoli, merge la Roma, în Flandria, în Germania. Dar mai ales se duce la Florenţa,
unde are contacte cu Lorenzo Ghiberti şi a devenit apoi un protagonist la începutul
perioadei Renaşterii italiene şi apoi bijutierul cel mai iscusit din Italia”.
Un
maestru al artei care îşi oferea iscusinţa pentru mari şi mici comisionări, pentru
a realiza opere ce deveneau ocazii şi aliment pentru evlavia populară. Capodopere
care astăzi ca şi ieri suscită admiraţia credincioşilor şi iubitorilor de artă care
nu rareori, poate în virtutea năzuinţei după sacru, constituie un „inedit” loc de
întâlnire între indivizi altminteri departe unii de alţii.
Încadrată într-un
ciclu de iniţiative, expoziţia va fi amenajată succesiv în oraşele Chieti şi L’Aquila
pentru a încheia turneul la Florenţa, unde artistul bijutier a atins expresia maximă
a parcursului său.