2008-11-07 15:34:45

Logica gratuităţii în transplanturile de organe; abominabile, practicile de vânzăre-cumpărare, ca şi criteriile descriminatorii sau utilitariste


(RV - 7 noiembrie 2008) Benedict al XVI-lea a primit vineri dimineaţă în audienţă participanţii la congresul internaţional pe tema „Un dar pentru viaţă. Consideraţii asupra donării de organe, organizat de Academia Pontificală pentru Viaţă. „Transplanturile de ţesuturi şi de organe - a spus Papa - reprezintă o mare cucerire a ştiinţei medicale şi sunt desigur un semn de speranţă pentru atâtea persoane care se află în grave şi uneori extreme situaţii clinice”. Transplanturile - a adăugat Papa - trebuie să fie întotdeauna gratuite şi eventuale logici de vânzare-cumpărare de organe sunt „practici inacceptabile”, „acte moral ilicite”.

„Numai acela care îşi dă viaţa o va putea salva”. Amintind această învăţătură a lui Isus, Papa indică o responsabilitate: aceea a iubirii care angajează la a face din propria viaţă un dar pentru alţii, dacă se vrea cu adevărat să ne realizăm pe noi înşine”. Actul de iubire al dăruirii de organe - adaugă - este o genuină „mărturie de caritate ce ştie să privească dincolo de moarte pentru ca întotdeauna să învingă viaţa”:
• „Donarea de organe este o formă specială de mărturie a carităţii. Într-o perioadă ca a noastră, adesea marcată de diferite forme de egoism, devine din ce în ce mai urgent a înţelege cât este de determinat pentru o corectă concepţie a vieţii intrarea în logica gratuităţii”.

Logica gratuităţii: aceasta se opune logicii pieţii. Să nu se întâmple - avertizează Papa - ca „creşterea cererilor de transplant să distorsioneze principiile etice care îi stau la bază”. Eventuale logici de vânzare-cumpărare a organelor, precum şi adoptarea de criterii discriminatorii sau utilitariste, ar fi în contrast strident în aşa măsură cu semnificaţia darului, încât s-ar califica de la sine ca acte moralmente ilicite:
• „Abuzurile în transplanturi şi traficul lor, care adesea ating persoane nevinovate precum copii, trebuie să afle comunitatea ştiinţifică şi medicală unite cu promptitudine în a le refuza ca practici inacceptabile. De aceea, acestea trebuie condamnate în mod hotărât ca abominabile”.

Acelaşi principiu etic trebuie reafirmat atunci când se vrea să se ajungă la crearea şi distrugerea de embrioni umani destinaţi scopului terapeutic:
•”Simpla idee de a considera embrionul ca ’material terapeutic’ contrazice bazele culturale, civile şi etice pe care se sprijină demnitatea persoanei”-

În ceea ce priveşte tehnica transplantului de organe - notează Pontiful - „se poate dona numai dacă nu se creează un serios pericol pentru propria sănătate şi propria identitate şi întotdeauna pentru un motiv moralmente valid şi proporţional”. Consimţământul in cunoştinţă de cauză este „condiţie preliminară de libertate pentru ca transplantul să aibă caracteristica unui dar”. Benedict al XVI-lea subliniază şi progresele ulterioare ale ştiinţei în constatarea morţii pacientului: „e bine prin urmare - precizează Papa - ca rezultatele obţinute să aibă consensul din partea comunităţii ştiinţifice încât să favorizeze căutarea de soluţii care să dea siguranţă tuturor”. Trupul - explică papa Benedict - nu trebuie niciodată să fie considerat ca simplu obiect”:
• „Trupul fiecărei persoane, împreună cu spiritul care este dar fiecăruia în mod individual, constituie o unitate inseparabilă în care este imprimat chipul lui Dumnezeu însuşi. A face abstracţie de această dimensiune conduce spre perspective incapabile să întrevadă totalitatea misterului prezent în fiecare”.

O medicină a transplanturilor corespunzând unei etici a dăruirii cere din partea tuturor „angajarea pentru a depune orice efort posibil în formare şi în informare”, evitând dacă e nevoie prejudecăţi şi înţelegeri greşite. „Calea ideală de urmat - încheie Papa - va trebui să fie formarea şi răspândirea unei culturi a solidarităţii care să se deschidă tuturor”.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.