Sinodul Episcopilor: raportul cardinalului Marc Ouellet şi conferinţa de presă pentru un prim bilanţ parţial al lucrărilor sinodale

(RV - 17 octombrie 2008) Un chestionar în 19 puncte asupra cărora Sinodul Episcopilor trebuie să reflecteze în următoarele zile: aceasta este misiunea încredinţată participanţilor la adunarea sinodală de cardinalul Marc Ouellet, arhiepiscop de Québec. Raportorul general al Sinodului a prezentat miercuri după-amiază, în latină, „Relatio post disceptationem”, raportul elaborat în urma încheierii intervenţiilor părinţilor sinodali şi în vederea începutului lucrărilor în Cercurile minore, adică în grupuri lingvistice restrânse. Pentru noi s-a aflat în aulă Isabella Piro:

Cum trebuie procedat pentru a face cunoscut mai bine credincioşilor că Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos? Cum să se elaboreze un compendiu pentru pregătirea omiliilor, a predicilor? Cum se poate concilia dialogul interreligios şi afirmaţia dogmatică privind unicitatea lui Cristos? Cum pot fi formaţi credincioşii, şi nu numai, pentru Lectio divina, adică pentru lectura meditată a Cuvântului lui Dumnezeu, însoţită de rugăciune? Asemenea întrebări se referă la propunerile făcute până acum de părinţii sinodali. În Relaţia sa redactată după expunerile în plen, raportorul general a subliniat necesitatea de a stabili o legătură între Cuvântul lui Dumnezeu, Liturgie şi Euharistie: caracterul dialogic al Cuvântului îşi află, de fapt, fundamentul în misterul Preasfintei Treimi. De asemenea, Relatorul general a subliniat importanţa ascultării lui Dumnezeu şi a omului ca cea dintâi misiune a Bisericii, la fel ca necesitatea tăcerii pentru a face loc, în noi înşine, Cuvântului viu. După exemplul Mariei, deci, care contempla şi medita cuvintele Fiului său, şi noi suntem chemaţi să ne oprim asupra cuvintelor Scripturilor Sacre, valorizând unele versete, chiar memorizându-le. Arhiepiscopul de Québec a amintit rolul carismelor care permit credincioşilor să trăiască în mod creativ Cuvântul divin, în timpuri şi culturi diferite. În afară de aceasta, este fundamentală capacitatea Evanghelie de a însănătoşi rănile omului contemporan care trăieşte ca şi cum Dumnezeu nu ar exista şi se îndepărtează de Har, deschizând porţile unor noi forme de sclavie. Reafirmată apoi sinteza profundă ce există între Scriptură, Tradiţie şi Magisteriu, deoarece Biblia presupune Biserica şi din ea îi provine interpretarea autentică. Centrală, apoi, necesitatea de a trece de la omilia moralizatoare la o predică mai misionară, care să privească şi alte forme de comunicare precum iconografiile şi cântul, şi invitaţia de a depăşi tensiunile dintre exegeza biblică şi teologie, stabilind în mod adecvat legătura dintre sensul istoric şi cel spiritual al Scripturii. Apoi, importanţa practicii Lectio divina pe care cardinalul Ouellet a definit-o „o formă de rugăciune ce purifică dorinţa şi produce o disponibilitate în armonie cu Voinţa lui Dumnezeu”. Apoi, tema dialogului, în care, fie că este ecumenic, interreligios sau intercultural, codul comun rămâne mereu Biblia, teren de unitate pentru a depăşi divizările, şi în zone ale Africii, Asiei şi Americii Latine în care sunt puternice tradiţiile locale. În special, Raportorul general al Sinodului a făcut referinţă la dialogul cu evreii şi cu musulmanii: raportul cu primii - a spus - atinge însuşi aspectul intern al Bisericii şi al misterului credinţei, în timp ce dialogul cu Islamul trebuie să se bazeze pe principii comune, precum rezistenţa în faţa secularizării şi afirmarea importanţei sociale a religiei. În toate cazurile, oricum, este valabilă „regula de aur” a respectului reciproc.

„Verbum Dei locum essentialem pariter obtinet cum culturis modernis…”
Un paragraf special a fost dedicat apoi raportului dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi culturile moderne. Primul poate şi trebuie să fie fermentul celorlalte. Sarcina creştinilor va fi aceea de a întreţine legătura dintre ştiinţă şi credinţă, de a rămâne activi pe scena publică şi de a-şi mărturisi Crezul prin cuvinte şi fapte.

S-a mai spus apoi că „Nobis succurrit interrete, itaque accessus ad Sacram Scripturam prevulgatus est...”
Cât priveşte accesul la Sfintele Scripturi, auspiciile arhiepiscopului de Québec au fost ca Sinodul să încurajeze difuzarea Cuvântului lui Dumnezeu prin tehnicile moderne de comunicare, ca Internetul, să se favorizeze traducerea Bibliei şi în limbile mai puţin răspândite.

„Sub hoc aspectu, optari videtur recognitio ad longum tempus lectionarii…”
În fine, două propuneri de evaluat: revizuirea pe termen lung a lecţionarului, poate în sinergie cu „fraţii orientali”, şi organizarea unui Congres internaţional asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Revine acum Cercurilor minore să evalueze totul şi să aleagă care dintre aceste teme vor intra să facă parte din „Propositiones”, propoziţiile adică propunerile finale ale Sinodului.

Sinodul a intrat astfel în cea de-a doua sa fază şi se poate face deja un prim bilanţ parţial, cum a făcut joi dimineaţă la conferinţa de presă cardinalul Odilo Scherer, preşedinte delegat al adunării sinodale:
• „Mi se pare că scopul Sinodului este tocmai acesta: să retrezească un nou interes pentru Sfintele Scripturi, pentru Cuvântul lui Dumnezeu care pentru noi catolicii nu este doar Sacra Scriptură, este mai mult decât Scriptura. Şi apoi un alt element, poate, este tocmai acesta; că Biserica este ascultătoare a Cuvântului, înainte de a fi misionară a Cuvântului: de aceea este important ca să fie formaţi ascultătorii Cuvântului mai mult decât specialiştii Cuvântului. E nevoie de ucenici ai Cuvântului care să-l poarte cu bucurie şi speranţă altora”.

Sinodul, s-a spus în continuare, este şi un mesaj explicit pentru lumea protestantă, întrucât atestă importanţa şi interesul Bisericii catolice pentru Biblie.
Cât priveşte întrebările puse de ziarişti asupra posibilei publicări a intervenţiei lui Benedict al XVI-lea în prezenţa părinţilor sinodali, vorbind liber, marţea trecută, fără un text scris, directorul Sălii de presă a Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi a răspuns astfel:
• „Nu există nici un motiv de a nu-l publica. A fost făcută deja o transcriere a intervenţie, iar textul a fost trimis Papei pentru verificare. Încă nu s-a întors. Însă se speră că va reveni şi apoi va fi publicat”.

Aici serviciul audio: