"Legătura dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi imnografia, şi iconografia orientală" de
valorificat în Biserica catolică: intervenţia la Sinodul episcopilor a PS Florentin
Crihălmeanu, desemnat din partea Bisericii Române Greco-Catolice
RV - 10 octombrie 2008) Intervenţia PS Florentin
Crihălmeanu în cadrul Adunării Generale
a Sinodului Episcopilor, marţi 7 octombrie, la cea de-a III-a Congregaţie generală: Sfinte
Părinte, Beatitudini, Eminenţe, Excelenţe, Distins Auditoriu, Reprezint Biserica
Greco-Catolică din România şi mă voi referi la numerele 22, 26 şi 38 din instrumentum
laboris. Documentele Conciliului Vatican II vorbesc despre tezaurul Bisericii neseparate,
(cfr. OE 1), care trebuie să fie valorificat pentru ca Biserica Catolică să
poată respira cu cei doi plămâni ai săi. De aceea, consider că ar fi de dorit să
ne amintim conexiunea care există între Cuvântul lui Dumnezeu şi imnografia bizantină,
în particular Canonul Sfântului Andrei din Creta, Canoanele lui Ioan Melodul sau ale
lui Ioan Damaschinul şi alte asemenea canoane, precum şi clasicele rugăciuni mariane,
Paraclisul şi Acatistul Maicii Domnului, care sunt, practic, un rezumat şi un compendiu
teologic al diferitelor fragmente din Sfânta Scriptură, în lectura interpretativă
şi aplicativă a Părinţilor Bisericii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru bogata
tradiţie a iconografiei orientale, adevărată cateheză vizuală şi compendiu de teologie
simbolică, complement al Cuvântului, scrisă de către iconografi sub inspiraţia Spiritului
Sfânt, în rugăciune, după tradiţia Bisericii şi prezentată nouă ca şi teologie vizuală,
îmbrăcată în forme, culori şi simboluri specifice. Icoana constituie un posibil
ajutor, atât la cateheze cât şi la Lectio divina, mai cu seamă atunci când este vorba
de persoane care nu ştiu să citească sau de copii, şi de asemenea pentru rugăciunea
contemplativă personală sau comunitară. A se vedea, în acest sens, bisericile orientale
pictate în exterior din mănăstirile orientale din estul Europei. Cuvântul lui Dumnezeu,
meditat şi aplicat, se regăseşte şi în limbajul simbolic al artei sacre bizantine
la diferite nivele: "Cuvântul proclamat şi ascultat este conţinut în Biblie; construit
în forme arhitecturale, deschide porţile Templului; cântat şi reprezentat pe scena
ierofanică a cultului, constituie Liturghia; desenat în mod misterios şi oferit contemplaţiei
în ’teologie vizuală’ se dezvăluie sub forma icoanei" (Paul Evdokimov). Permiteţi-mi
să-mi exprim bucuria de a vedea şi aici, în Aula Sinodală, privirea maternă a Mariei
- Theotokos. Teologia simbolică arată cât de imense sunt perspectivele care se deschid,
plecând de la Sfânta Scriptură în Liturghie, pentru a aprofunda credinţa noastră,
pentru a transforma viaţa noastră într-o Liturghie cotidiană şi pentru a recupera
noi înşine chipul Icoanei după care am fost creaţi. Amin. + Florentin sursă:
BRU.ro