La o săptămână de la vizita lui Benedict al XVI-lea la Quirinale, interviu cu preşedintele
Italiei, Giorgio Napolitano; preocupare pentru formele de xenofobie şi convergenţă
deplină în jurul "urgenţei educative" .
RV 10 oct 2008. La o săptămână după vizita lui
Benedict al XVI-lea la sediul preşedinţiei Italiei în sărbătoarea patronului
ei principal, Sfântul Francisc din Assisi, preşedintele Republicii, Giorgio Napolitano
a acordat un interviu în exclusivitate pentru Radio Vatican, L'Osservatore Romano
şi Centrul Vatican de Televiziune. Şeful statului italian a amintit întâlnirea
cu Sfântul Părinte şi s-a oprit asupra temelor de actualitate locală şi internaţională,
evidenţiind în acelaşi timp contribuţia cetăţenilor catolici la viaţa politică şi
instituţională italiană. Înainte de interviul de la Quirinale, în prezenţa ambasadoruliu
italian pe lângă Sf. Scaun, preşedintele Napolitano l-a salutat pe directorul nostru
general şi al Centrului Vatican de Televiziune, pr. Federico Lombardi, împreună cu
directoul cotidianului L'Osservatore Romano, prof. Gian Maria Vian.
Prima
întrebarea a redactorilor s-a referit la vizita lui Benedict al XVI-lea la
Quirinale: "ce a reprezentat acest moment pentru şeful statului şi poporul italian?".
Răspunde preşedintele Giorgio Napolitano: • "A fost mai întâi de toate o confirmare
simbolică şi vizibilă pentru profunzimea raportului dintre Biserica Catolică şi naţiunea
italiană. Dacă ne referim apoi la conţinutul discursurilor publice şi al colocviului
privat – şi ţin să afirm gratitudinea mea faţă de Pontif pentru extrema cordialitate
şi deschidere a conversaţiei – ziua de 4 octombrie la Quirinale a reprezentat şi un
semn important cu privire la afinitatea preocupărilor şi voinţei de a interveni în
multe aspecte, exprimate atât de Biserică, de Sfântul Scaun, cât şi de Statul republican:
teme de natură internaţională, de caracter social, civil şi moral".
Cum
ar putea răspunde împreună, catolici şi necatolici, la "urgenţa educativă" în mod
special? • "Aceasta este o temă comună asupra căreia mi s-a părut just să pun
accentul, receptând o expresie care îi aparţine Pontifului şi care de acum a fost
recunoscută din mai multe părţi ca substanţial întemeiată. Dacă vrem să vorbim despre
"cine", despre subiecţi, aş spune că este o responsabilitate care cheamă în cauză
mai mulţi, fiecare cu rolul şi autonomia proprie. Mă refer aşadar la subiecţii care
sunt Biserica Catolică, în cea mai bogată ramificaţie a capacităţii ei de comunicaţie
şi îndrumare spirituală; Statul italian, în primul rând prin intermediul şcolii publice;
mă refer apoi şi la responsabilitatea culturii, la responsabilitatea tot mai relevantă
a mijloacelor de informare. Dacă ne întrebăm "cum" trebuie realizată această colaborare,
cred că trebuie să ne recunoaştem într-un cadru de eforturi şi îndatoriri convergente
în jurul a câtorva obiective: refuzul violenţei, cultura şi practica legalităţii,
un reînnoit simţ al binelui comun şi al datoriei civice, rechemarea la valorile spirituale,
ideale şi morale contra sugestiilor cursei după bani şi superfluu, ale exihibioţionismului
ca scop în sine, ale avidităţii şi egoismului fără scrupule. Toate acestea recer cu
adevărat o angajare vastă şi multiplă, ce poate prinde formă în jurul acestor mari
obiective comune".
Ca preşedinte al Republicii, consideraţi că în Italia
se pierde spiritul de primire şi toleranţă faţă de imigranţi, care dintotdeauna a
caracterizat poporul italian? Răspunde preşedintele Giorgio Napolitano: •
"Cred că un răspuns afirmativ, ar fi prea mult. Nu trebuie să generalizăm, dar, cu
siguranţă, trebuie să fim preocupaţi. Trebuie să fim preocupaţi pentru că răspândirea
de temeri disproporţionate şi iraţionale, şi perpetuarea de discursuri xenofobe, contribuie
la determinarea de grave încălcări ale acestei tradiţii de primire şi solidaritate
şi, pe termen lung, pot ataca spiritul tradiţional de deschidere, caracteristic italienilor".
Libertatea de a mărturisi propria credinţă este o chestiune care se pune
în mod dramatic, de exemplu în India. Se poate face mai mult în Occident pentru a
denunţa valul de violenţe care pare să nu se mai oprească în Ţara asiatică? Din nou,
preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano: • "Cred că în Occident ar trebui
să se ridice vocea mai mult împotriva acestor episoade grave de persecuţie anticreştină
în India, o Ţară de la care, sincer, nimeni nu se aştepta că ar putea izbucni. Şi
nu trebuie considerate drept cazuri marginale. Natural, chestiunea mai amplă este
cea referitoare la un efort puternic în Occident împotriva oricărei forme de fanatism
religios, pentru deplina garanţie a libertăţii de cult; la fel, şi cea referitoare
la un efort susţinut pentru a cultiva dialogul între religii".