Nu vă bazaţi viaţa pe bani ci pe Cuvântul lui Dumnezeu: comentariul cardinalului Caffarra
la avertismentul lui Benedict al XVI-lea în faţa actualei crize financiare
(RV - 7 octombrie 2008) Prăbuşirea băncilor demonstrează aspectul precar, vremelnicia
banului; numai Cuvântul lui Dumnezeu este cu adevărat
durabil, rămâne. Avertismentul lui Benedict al XVI-lea conţinut în discursul
de luni, în deschiderea lucrărilor Sinodului episcopilor, a avut un vast ecou în lumea
economică şi financiară, confruntată cu o criză ce nu dă semne să înceteze. Asupra
cuvintelor Papei, redacţia noastră centrală a solicitat o reflecţie cardinalului Carlo
Caffarra, arhiepiscop de Bolonia: • „Mi-a venit în minte un text din prima
Scrisoare a Sfântului Ioan, care spune: „Şi lumea trece cu toată pofta ei, dar cine
face voia Domnului rămâne în veci”. Iată, Cuvântul Domnului, care îmi comunică planului
său asupra omului, Acesta mă face să rămân în veci dacă îl urmez. Dacă urmez altceva,
pofta lumii, aceasta mai devreme sau mai târziu trece. Iara ceea ce se întâmplă în
aceste zile, ne-o dovedeşte”.
A vedea criza pieţelor financiare care au
apoi un impact asupra vieţii persoanelor, a celor mai simple, mai sărace,
ce reflecţii vă suscită? • „Reflecţia pe care o făceam şi cu unele persoane
din oraşul meu, foarte, foarte competente şi de cele mai mari responsabilităţi, nu
doar naţionale, a fost simplu aceasta: a nu acţiona întotdeauna cinstit în domeniul
economic la sfârşit nu se câştigă nici din punct de vedere economic. Dacă cineva vrea
să stea bine, trebuie să acţioneze bine”. Aşadar, valori şi în economie? •
„Tocmai exerciţiul virtuţii din partea celui care are responsabilităţi financiare,
a acţiona bine. Atâţia profesori de economie îmi spun că astăzi ştiinţa economică
cea mai avansată devine conştientă de aceasta”. Deci, această criză
poate fi salutară? • „Eu sper că da, cu condiţia să nu devină, repet, criză
economică, deoarece atunci se ajunge cu adevărat la a lovi persoanele cele mai sărace
şi care sunt în dificultate. Şi aceasta este şi responsabilitatea şefilor de Stat,
care trebuie să fie mai chibzuiţi, mai prudenţi, mai avizaţi şi mai decişi şi în a
lua hotărârile pe care în conştiinţă reţin că trebuie să le ia”.