Relatările introductive la Sinodul episcopilor. „Cuvântul lui Dumnezeu, sufletul teologiei
şi inspirator al experienţei creştine”: cardinalul Marc Ouellet, referent general
al Sinodului
(RV – 6 octombrie 2008) Imediat după discursul Sfântului Părinte, lucrările Sinodului
Episcopilor au continuat cu salutul unuia dintre preşedinţii delegaţi – Joseph Levada,
urmat de expunerea introductivă a Secretarului general al Sinodului episcopilor, mons.
Nicola Eterović şi de relatarea preliminară dezbaterilor a referentului general, cardinalul
Marc Ouellet.
„Cuvântul lui Dumnezeu este sufletul teologiei, care inspiră
întreaga experienţă creştină”: astfel a salutat cardinalul Levada, care a amintit
apoi responsabilităţile Magisteriului şi ale episcopilor în cadrul slujirii poporului
lui Dumnezeu şi a educării credincioşilor pentru o corectă folosire a Cărţilor Sacre.
Doar cine are familiaritate cu Dumnezeu, poate deveni un vestitor al său.
Mult
mai tehnică şi analitică, relatarea monseniorului Eterović s-a axat asupra noutăţilor
introduse de acest Sinod, precum cele cinci relatări privind realitatea Bisericii
în diferite continente, amintind:
„Prezentul Sinod ar trebui să ajute la redescoperirea
cuvântului lui Dumnezeu sub aspectul său cristologic şi pneumatologic, favorizând
aşadar, o reînnoire a Bisericii, o nouă primăvară care – ascultând fiecare cuvânt
provenit din gura lui Dumnezeu – face să fie percepută ca fiind mereu tânără şi dinamică”.
Asupra aceluiaşi aspect s-a oprit şi cardinalul Ouellet care a vorbit despre
dificultatea transmiterii credinţei prin Cuvântul lui Dumnezeu, în lumea pluralistă
de azi, caracterizată de relativism şi exoteric în care chiar şi noţiunea de Revelaţie
are nevoie de lămuriri. A vorbit de asemenea despre Sfânta Liturghie, în special despre
omilie, spunând că insatisfacţia multor credincioşi în privinţa predicii „explică
în parte fuga multor catolici spre alte grupuri religioase”. Pentru umplerea acestor
lacune, referentul general sugerează un „text iluminat de Duhul Sfânt”, care să fie
explicat „în mod simplu şi familiar”, încât să servească ca meditaţie pentru întâlnirea
dintre Cristos şi comunitate.
Cardinalul Ouellet a amintit „conflictele şi
tensiunile” derivate din interpretarea Scripturii în cadrul Bisericii, făcând referire
la „criza exegetică” care afectează comuniunea eclezială, „din cauza climatului de
tensiune, deseori nesănătos, care domneşte între teologia universitară şi magisteriul
eclezial”. Asupra acestui punct, arhiepiscopul de Québec a afirmat că Sinodul ar putea
„intensifica dialogul dintre păstori, teologi şi exegeţi”.
În ultima parte
a relatării, cardinalul Ouellet a abordat tema ecumenismului şi a dialogului interreligios,
amintind că, în ciuda roadelor de fraternitate, reconciliere şi ajutor reciproc” ,
totuşi „situaţia actuală este caracterizată de o anumită indispoziţie care necesită
o convertire mai profundă a „ecumenismului spiritual”, citând ca exemplu Mişcarea
Focolarelor, fondată de Chiara Lubich, a cărei spiritualitate a unităţii pune accentul
pe „iubirea reciprocă” şi supunerea faţă de „Cuvântul vieţii”. În privinţa dialogului
interreligios, cardinalul Ouellet a citat înainte de toate religia ebraică: „Ţinând
cont de istoria tragică a relaţiilor dintre Israel şi Biserică”, a spus, „este necesar
un dialog respectuos şi constructiv cu iudaismul”, şi pentru faptul „poporul evreu
ocupă un loc special, ca moştenitor ai primei Alianţe”. „De asemenea” – a continuat
– curajoasele iniţiative ale lui Benedict al XVI-lea susţin continuarea cu perseverenţă
a dialogului cu islamul.
În fine, privirea arhiepiscopului de Québec s-a îndreptat
spre cei care n-au auzit niciodată vorbindu-se de Cuvântul lui Dumnezeu, mai ales
în prezent când noile mijloace de comunicare „deschid terenul misiunii unor noi iniţiative
de evanghelizare într-un spirit de autentică aculturaţie”.