Sfântul Părinte a dat startul, în direct la televiziune, la lectura continuă a celor 73 de cărţi ale Sfintei Scripturi; este urmat de 1200 de persoane, pe o durată de 139 de ore; reflecţia arhiep. Gianfranco Ravasi

RV 05 oct 2008. Cu lectura lui Benedict al XVI-lea, a început duminică seara la Roma, citirea integrală a celor 73 de cărţi ale Sfintelor Scripturi, în coincidenţă cu deschiderea celei de a XII-lea Adunări Generale a Sinodului Episcopilor despre "Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii".

Iniţiativa televizată "Biblia zi şi noapte" va avea aşadar un cititor de excepţie: duminică, la ora locală 19.00, Benedict al XVI-lea a citit în direct pe canalul de televiziune Rai Uno, primul capitol din Cartea Facerii sau Genezei. După Sfântul Părinte, se alternează la lectura Sfintei Scripturi aproape 1200 de persoane. Evenimentul se desfăşoară în bazilica romană "Santa Croce in Gerusalemme", cu o durată de 139 de ore şi se va încheia în jurul orei 13,25 de sâmbătă 11 octombrie. Manifestarea inedită, realizată de responsabilul RAI-Vatican, Giuseppe De Carli, va putea fi urmărită în diferite moduri: radio, internet şi televiziune.

Despre importanţa pe care o dobândeşte lectura Bibliei, redacţia centrală l-a contactat pe arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii:
• "Biblia însăşi se prezintă sub forma Cuvântului şi Cuvântul este prin natura sa proclamat, pronunţat, spus. Iată, aşadar, importanţa de a reveni din nou la Cuvânt şi în acest caz să facem să răsune acest Cuvânt, silabă cu silabă, vers după vers, în vocea unui evantai al tuturor vocilor posibile ca voci ale umanităţii. Acest Cuvânt răsună şi rupe tăcerea nimicului, se deschide spre fiinţă şi existenţă. Noi ştim că un cuvânt, odată ce a fost pronunţat, nu moare: tocmai atunci, el începe să trăiască. Este motivul pentru care se doreşte ca această lectură să fie doar un punct de plecare, pentru ca acest Cuvânt să poată traversa în mod ideal cerul distrat sau poluat al oraşelor noastre, să poată traversa străzile, casele noastre; să poată fi din nou, după cum spune Biblia însăşi despre sine, un cuvânt "ofensiv", care pune pe gânduri, care tulbură banalitatea şi trăirea superficială. Profetul Ieremia spunea: "Cuvântul meu este ca un ciocan care sfărâmă piatra", piatra încrustărilor, a banalităţilor. Acest Cuvânt pe care-l facem să răsune sub bolţile bazilicii romane, să fie aşadar un Cuvânt care devine din nou făclie pentru paşii noştri pe drumul vieţii (...) Să ne lăsăm conduşi de acest Cuvânt, dar mai întâi e necesar să fie primit, înţeles, trebuie să fie pătruns cu ajutorul capacităţilor umane, cu ajutorul libertăţii fiecăruia.