"Am întâlnit o Biserică vie, foarte unită în jurul Papei potrivit unei străvechi tradiţii
confirmată de exemple recente de o admirabilă fidelitate eroică": interviu cu cardinalul
secretar de Stat Tarcisio Bertone, la o săptămână după călătoria internaţională în
Croaţia
RV 27 sep 2008. "Un dialog sincer şi deschis cu autorităţile
politice, pentru a promova tot mai mult binele comun al naţiunii": sunt auspiciile
formulate de cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone, cu ocazia vizitei sale
de patru zile în Croaţia, încheiată duminică 21 septembrie. Oraşele Split şi Zagreb
au fost cele două etape ale călătoriei internaţionale a prelatului, la împlinirea
unui deceniu de la a doua vizită a lui Ioan Paul al II-lea în ţara balcanică. În oraşele
vizitate, card. Bertone a fost primit de o vivace comunitate catolică iar la nivel
politic a avut întâlniri cu preşedintele Stiepan Mesic şi cu premierul Ivo Sanader,
abordând, printre altele, şi viitoare intrare a Croaţiei în Uniunea Europeană.
Spre
deosebire de celealte călătorii internaţionale, vizita card. Bertone în Croaţia s-a
încheiat cu un important comunicat al Conferinţei Episcopale. Cum se explică această
opţiune? Răspunde card. Bertone în interviul comun pentru L'Osservatore
Romano şi Radio Vatican: • "În celelalte vizite nu am lăsat comunicate speciale.
În acest caz, după colocviul cu preşedintele Republicii, El însuşi a considerat necesar
să publice o Notă şi să o comunice subsemnatului şi Conferinţei Episcopale. Pentru
a completa informaţiile despre această vizită – care a inclus ca de obicei o întâlnire
cu Conferinţe Episcopală, cu autorităţile politice şi cu tinerii – Conferinţa Episcopală
a publicat un comunicat, în care a atins câteva subiecte dezbătute de episcopii croaţi
şi a răspuns, mai ales, la întrebarea dacă Biserica şi Conferinţa Episcopală sunt
favorabile la integrarea europeană a Croaţiei. Se vorbise în precedenţă de un anumit
'euroscepticism' al ecleziasticilor croaţi. Am precizat astfel că în această privinţă
Conferinţa episcopală, în totalitate şi unanimitate, este favorabilă integrării europene,
dar – cum am spus preşedintelui Republicii şi primului ministru, cum a repetat şi
Conferinţa Episcopală, cum au afirmat papii Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea
– fără să neglijăm patrimoniul istoric, cultural şi religios tipic naţiunii croate,
ca şi altor naţiuni europene cu adânci rădăcini creştine. Aşadar, am precizat în Comunicat,
printre altele, atât importanţa integrării europene cât şi angajarea Conferinţei Episcopale
şi a Comunităţilor catolice de a păşi pe acest drum, în condiţii care au fost bine
delimitate".
Există probleme în raporturile dintre Stat şi Biserică atinse
în colocviile cu autorităţile civile? • "În general, nu sunt probleme
mari, dimpotrivă, preşedintele Republicii a spus că raporturile sunt optime. Eu am
vorbit de un nivel excelent al raporturilor dintre Biserică şi comunitatea politică
din Croaţia. Raporturile sunt reglementate de patru acorduri care sunt supravegheate
pe drumul de aplicare de către o Comisie bilaterală. Raporturile sunt pozitive şi
la nivel concret (…). Este recunoscut rolul Bisericii în domeniul social şi în cel
cultural; tot la fel, în ajutorul pe care Biserica îl primeşte în a-şi continua iniţiativele
ei socio-formative. Desigur, institutele de educaţie nu mai sunt cele care existau
înainte de ocupaţia regimului comunist, dar acum sunt în creştere şi creşte şi capacitatea
Bisericii de a oferi un serviciu educativ. Ne referim apoi la problema seminariilor,
la noua universitate catolică, la terenurile pentru construcţia de biserici şi instituţii
anexe, la parohii, etc… Am binecuvântat prima piatră a noului sediu al Conferinţei
Episcopale. Sediul universităţii catolice este stabilit într-un mare complex care
era înainte o şcoală a armatei. Aş spune deci că raporturile sunt pozitive. Natural,
există libertatea de exprimare de ambele părţi, episcopi şi autorităţi civile. Există
apoi probleme specifice care, ca oriunde în lume, se prezintă în viaţa concretă de
zi cu zi. Când Biserica este atentă la drepturile persoanei şi la drepturile comunităţilor,
se ivesc probleme specifice cu privire la aceste aspecte, care sunt mai sensibile
sub profil etic şi de nerenunţat pentru Biserică".
Vizita în Croaţia a
readus în atenţie situaţia din regiunea balcanică. Cum se explică atenţia constantă
a Sf. Scaun faţă de această regiune şi ce s-a schimbat aici faţă de deceniul
trecut? • "Se vede din ce în ce mai clar că regiunea balcanică este un nod
foarte important, mai întâi de toate pentru Europa, dar şi pentru întreaga lume. Poate
fi un butoi cu pulbere. A fost deja aşa ceva dacă ne gândim la războiul recent care
a afectat ţările care o alcătuiesc, un război care a făcut să sufere persoanele şi
familiile, a distrus atâtea opere, atâtea structuri, o parte atât de mare din patrimoniul
artistic şi istoric al acestor naţiuni. Regiunea Balcanilor cere convieţuirea nu numai
a etniilor diferite între ele, dar şi convieţuirea paşnică între religii. Să ne gândim
mai exact la confesiunea catolică, la cea ortodoxă – cu observanţă distinctă – şi
la religia musulmană. Aşadar este o piatră de încercare pentru convieţuirea paşnică,
pentru o colaborare şi pentru dreptul de cetăţenie împărtăşit de apartenenţii la aceste
etnii diferite, la aceste confesiuni diferite, la aceste religii diverse".
Cu
ce convingere v-aţi întors, şi despre care aţi relatat Sfântului Părinte, în ce priveşte
condiţia populaţiei din Croaţia şi lucrarea Bisericii din această ţară? • "Am
avut o impresie destul de pozitivă. Ne gândim la regiunile care alcătuiesc Croaţia,
la Dalmaţia, la reorganizarea episcopiilor din partea Sf. Scaun, la Slavonia, de exemplu,
cu posibilitatea unui raport pozitiv cu Serbia din punct de vedere religios dar şi
al circumscripţiilor ecleziastice catolice. Am întâlnit o comunitate catolică vie,
cu un început foarte bun, cu proiecte pastorale semnificative din partea Conferinţei
Episcopale. Am văzut o Conferinţă Episcopală foarte unită, mai ales în proiecte pastorale
precise. Printre altele, s-a procedat la numirea noului preşedinte al Conferinţei
Episcopale, mitropolitul de Djakovo-Osijek, în Slavonia. Proiectele au în vedere un
itinerariu bine articulat de inţiere creştină, un proiect pentru familie, unul pentru
problema educaţiei şi unul cu o atenţie la problema formării seminariştilor. Este
un bun număr de seminarişti. Am vizitat două seminarii: seminarul de la Split şi pe
cel din Zagreb. Totodată, am întâlnit comunităţi locale vii care s-au exprimat prin
participarea populaţiei la toate celebrările pe care le-am prezidat: la manifestări
publice, la întâlnirea cu tinerii şi apoi la solemna Sf. Liturghie, duminica trecută,
în piaţa principală din Zagreb. Biserica este vie, foarte unită în jurul Papei potrivit
unei străvechi tradiţii, confirmată de fidelitatea eroică a card. Alois Stepinac,
căci nu trebuie să uităm că în Croaţia am celebrat un deceniu de la beatificarea acestui
mare om al Bisericii, demn de admiraţie pentru fidelitatea sa".
Între intervenţiile
sale, de o importanţă deosebită este discursul pe care l-aţi prezentat
la Universitatea Catolică croată, cu referinţe la discursul papei Benedict al XVI-lea
la întâlnirea cu lumea culturii franceze. De ce aceste repere, într-un context
atât de diferit? • "Mi s-a părut important şi necesar, vorbind într-o universitate
catolică – şi la Zagreb s-a reconstruit un centru superior de cultură de neînchipuit
acum zece sau douăzeci de ani – să fac trimitere la două discursuri ale papei Benedict
al XVI-lea: la discursul Papei în Franţa, la Paris, adresat universului culturii,
şi la discursul pe care nu l-a pronunţat la Universitatea "La Sapienza" din Roma.
Sunt două discursuri fundamentale care, asemeni unei fresce, aruncă o privire la problemele
raportului între credinţă şi cultură, între credinţă şi ştiinţă, între Cuvântul lui
Dumnezeu şi viaţa de fiecare zi. Am reluat aceste teme. Discursul de inaugurare a
noii Universităţi catolice a fost ascultat cu atenţie şi receptat cu ample ecouri
în opinia publică croată, mai ales în lumea culturii şi a ştiinţei. E un fapt pozitiv
care poate relansa misiunea universităţii în Croaţia, mai ales în domeniul educaţiei
şi formării tinerilor, a viitorilor reprezentanţi sub aspect religios, social şi politic
ai Ţării".
Nu a lipsit, desigur, întâlnirea cu tinerii. De ce această constantă? •
"E adevărat că în călătoriile mele am întâlnit comunităţi de tineri entuziaşti, plini
de bună voinţă, însetaţi de mesaje tari. Amintesc aici întâlnirea din Belarus, o întâlnire
cu adevărat entuziasmantă care mi-a lăsat o adâncă impresie. Sunt salezian – a ţinut
să-şi precizeze card. Bertone apartenenţa sa la congregaţia religioasă "Societatea
Sfântului Ioan Bosco" – şi ca salezian nu pot să uit tinerii. Am reţinut că dieceza
de Zagreb şi Conferinţa Episcopală au lansat o misiune în rândul tinerilor, un proiect
pastoral de tineret care vrea să pregătească tineri cu formare creştină pentru folosul
întregii societăţi. Ne gândim şi la formarea lor socio-politică, pentru a avea o clasă
politică de inspiraţie catolică, proiectată spre binele comun al Ţării şi orientată
după criterii de comportament şi judecată, cu repere ce corespund doctrinei sociale
a Bisericii".