"Am întâlnit o Biserică vie, foarte unită în jurul Papei potrivit unei străvechi tradiţii confirmată de exemple recente de o admirabilă fidelitate eroică": interviu cu cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone, la o săptămână după călătoria internaţională în Croaţia

RV 27 sep 2008. "Un dialog sincer şi deschis cu autorităţile politice, pentru a promova tot mai mult binele comun al naţiunii": sunt auspiciile formulate de cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone, cu ocazia vizitei sale de patru zile în Croaţia, încheiată duminică 21 septembrie. Oraşele Split şi Zagreb au fost cele două etape ale călătoriei internaţionale a prelatului, la împlinirea unui deceniu de la a doua vizită a lui Ioan Paul al II-lea în ţara balcanică. În oraşele vizitate, card. Bertone a fost primit de o vivace comunitate catolică iar la nivel politic a avut întâlniri cu preşedintele Stiepan Mesic şi cu premierul Ivo Sanader, abordând, printre altele, şi viitoare intrare a Croaţiei în Uniunea Europeană.

Spre deosebire de celealte călătorii internaţionale, vizita card. Bertone în Croaţia s-a încheiat cu un important comunicat al Conferinţei Episcopale. Cum se explică această opţiune? Răspunde card. Bertone în interviul comun pentru L'Osservatore Romano şi Radio Vatican:
• "În celelalte vizite nu am lăsat comunicate speciale. În acest caz, după colocviul cu preşedintele Republicii, El însuşi a considerat necesar să publice o Notă şi să o comunice subsemnatului şi Conferinţei Episcopale. Pentru a completa informaţiile despre această vizită – care a inclus ca de obicei o întâlnire cu Conferinţe Episcopală, cu autorităţile politice şi cu tinerii – Conferinţa Episcopală a publicat un comunicat, în care a atins câteva subiecte dezbătute de episcopii croaţi şi a răspuns, mai ales, la întrebarea dacă Biserica şi Conferinţa Episcopală sunt favorabile la integrarea europeană a Croaţiei. Se vorbise în precedenţă de un anumit 'euroscepticism' al ecleziasticilor croaţi. Am precizat astfel că în această privinţă Conferinţa episcopală, în totalitate şi unanimitate, este favorabilă integrării europene, dar – cum am spus preşedintelui Republicii şi primului ministru, cum a repetat şi Conferinţa Episcopală, cum au afirmat papii Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea – fără să neglijăm patrimoniul istoric, cultural şi religios tipic naţiunii croate, ca şi altor naţiuni europene cu adânci rădăcini creştine. Aşadar, am precizat în Comunicat, printre altele, atât importanţa integrării europene cât şi angajarea Conferinţei Episcopale şi a Comunităţilor catolice de a păşi pe acest drum, în condiţii care au fost bine delimitate".

Există probleme în raporturile dintre Stat şi Biserică atinse în colocviile cu autorităţile civile?
• "În general, nu sunt probleme mari, dimpotrivă, preşedintele Republicii a spus că raporturile sunt optime. Eu am vorbit de un nivel excelent al raporturilor dintre Biserică şi comunitatea politică din Croaţia. Raporturile sunt reglementate de patru acorduri care sunt supravegheate pe drumul de aplicare de către o Comisie bilaterală. Raporturile sunt pozitive şi la nivel concret (…). Este recunoscut rolul Bisericii în domeniul social şi în cel cultural; tot la fel, în ajutorul pe care Biserica îl primeşte în a-şi continua iniţiativele ei socio-formative. Desigur, institutele de educaţie nu mai sunt cele care existau înainte de ocupaţia regimului comunist, dar acum sunt în creştere şi creşte şi capacitatea Bisericii de a oferi un serviciu educativ. Ne referim apoi la problema seminariilor, la noua universitate catolică, la terenurile pentru construcţia de biserici şi instituţii anexe, la parohii, etc… Am binecuvântat prima piatră a noului sediu al Conferinţei Episcopale. Sediul universităţii catolice este stabilit într-un mare complex care era înainte o şcoală a armatei. Aş spune deci că raporturile sunt pozitive. Natural, există libertatea de exprimare de ambele părţi, episcopi şi autorităţi civile. Există apoi probleme specifice care, ca oriunde în lume, se prezintă în viaţa concretă de zi cu zi. Când Biserica este atentă la drepturile persoanei şi la drepturile comunităţilor, se ivesc probleme specifice cu privire la aceste aspecte, care sunt mai sensibile sub profil etic şi de nerenunţat pentru Biserică".

Vizita în Croaţia a readus în atenţie situaţia din regiunea balcanică. Cum se explică atenţia constantă a Sf. Scaun faţă de această regiune şi ce s-a schimbat aici faţă de deceniul trecut?
• "Se vede din ce în ce mai clar că regiunea balcanică este un nod foarte important, mai întâi de toate pentru Europa, dar şi pentru întreaga lume. Poate fi un butoi cu pulbere. A fost deja aşa ceva dacă ne gândim la războiul recent care a afectat ţările care o alcătuiesc, un război care a făcut să sufere persoanele şi familiile, a distrus atâtea opere, atâtea structuri, o parte atât de mare din patrimoniul artistic şi istoric al acestor naţiuni. Regiunea Balcanilor cere convieţuirea nu numai a etniilor diferite între ele, dar şi convieţuirea paşnică între religii. Să ne gândim mai exact la confesiunea catolică, la cea ortodoxă – cu observanţă distinctă – şi la religia musulmană. Aşadar este o piatră de încercare pentru convieţuirea paşnică, pentru o colaborare şi pentru dreptul de cetăţenie împărtăşit de apartenenţii la aceste etnii diferite, la aceste confesiuni diferite, la aceste religii diverse".

Cu ce convingere v-aţi întors, şi despre care aţi relatat Sfântului Părinte, în ce priveşte condiţia populaţiei din Croaţia şi lucrarea Bisericii din această ţară?
• "Am avut o impresie destul de pozitivă. Ne gândim la regiunile care alcătuiesc Croaţia, la Dalmaţia, la reorganizarea episcopiilor din partea Sf. Scaun, la Slavonia, de exemplu, cu posibilitatea unui raport pozitiv cu Serbia din punct de vedere religios dar şi al circumscripţiilor ecleziastice catolice. Am întâlnit o comunitate catolică vie, cu un început foarte bun, cu proiecte pastorale semnificative din partea Conferinţei Episcopale. Am văzut o Conferinţă Episcopală foarte unită, mai ales în proiecte pastorale precise. Printre altele, s-a procedat la numirea noului preşedinte al Conferinţei Episcopale, mitropolitul de Djakovo-Osijek, în Slavonia. Proiectele au în vedere un itinerariu bine articulat de inţiere creştină, un proiect pentru familie, unul pentru problema educaţiei şi unul cu o atenţie la problema formării seminariştilor. Este un bun număr de seminarişti. Am vizitat două seminarii: seminarul de la Split şi pe cel din Zagreb. Totodată, am întâlnit comunităţi locale vii care s-au exprimat prin participarea populaţiei la toate celebrările pe care le-am prezidat: la manifestări publice, la întâlnirea cu tinerii şi apoi la solemna Sf. Liturghie, duminica trecută, în piaţa principală din Zagreb. Biserica este vie, foarte unită în jurul Papei potrivit unei străvechi tradiţii, confirmată de fidelitatea eroică a card. Alois Stepinac, căci nu trebuie să uităm că în Croaţia am celebrat un deceniu de la beatificarea acestui mare om al Bisericii, demn de admiraţie pentru fidelitatea sa".

Între intervenţiile sale, de o importanţă deosebită este discursul pe care l-aţi prezentat la Universitatea Catolică croată, cu referinţe la discursul papei Benedict al XVI-lea la întâlnirea cu lumea culturii franceze. De ce aceste repere, într-un context atât de diferit?
• "Mi s-a părut important şi necesar, vorbind într-o universitate catolică – şi la Zagreb s-a reconstruit un centru superior de cultură de neînchipuit acum zece sau douăzeci de ani – să fac trimitere la două discursuri ale papei Benedict al XVI-lea: la discursul Papei în Franţa, la Paris, adresat universului culturii, şi la discursul pe care nu l-a pronunţat la Universitatea "La Sapienza" din Roma. Sunt două discursuri fundamentale care, asemeni unei fresce, aruncă o privire la problemele raportului între credinţă şi cultură, între credinţă şi ştiinţă, între Cuvântul lui Dumnezeu şi viaţa de fiecare zi. Am reluat aceste teme. Discursul de inaugurare a noii Universităţi catolice a fost ascultat cu atenţie şi receptat cu ample ecouri în opinia publică croată, mai ales în lumea culturii şi a ştiinţei. E un fapt pozitiv care poate relansa misiunea universităţii în Croaţia, mai ales în domeniul educaţiei şi formării tinerilor, a viitorilor reprezentanţi sub aspect religios, social şi politic ai Ţării".

Nu a lipsit, desigur, întâlnirea cu tinerii. De ce această constantă?
• "E adevărat că în călătoriile mele am întâlnit comunităţi de tineri entuziaşti, plini de bună voinţă, însetaţi de mesaje tari. Amintesc aici întâlnirea din Belarus, o întâlnire cu adevărat entuziasmantă care mi-a lăsat o adâncă impresie. Sunt salezian – a ţinut să-şi precizeze card. Bertone apartenenţa sa la congregaţia religioasă "Societatea Sfântului Ioan Bosco" – şi ca salezian nu pot să uit tinerii. Am reţinut că dieceza de Zagreb şi Conferinţa Episcopală au lansat o misiune în rândul tinerilor, un proiect pastoral de tineret care vrea să pregătească tineri cu formare creştină pentru folosul întregii societăţi. Ne gândim şi la formarea lor socio-politică, pentru a avea o clasă politică de inspiraţie catolică, proiectată spre binele comun al Ţării şi orientată după criterii de comportament şi judecată, cu repere ce corespund doctrinei sociale a Bisericii".

Aici, pe scurt, serviciul audio: