2008-09-25 17:43:02

Prezentată la Sala vaticană de presă Instrucţiunea privind Institutele Superioare de Ştiinţe Religioase; introduse noutăţi pentru o mai bună ofertă formativă şi o mai capilară distribuţie în teritoriu


(RV - 25 septembrie 2008) Se dotează cu importante inovaţii parcursul formativ pentru pregătirea laicilor destinaţi predării religiei sau funcţii pastorale: Institutele superioare de ştiinţe religioase vor fi anexate unei facultăţi de teologie iar parcursul formativ va fi calibrat urmând formula 3+2: licenţa scurtă, în mod analog cu titlul acordat de facultăţile teologice se va numi bacalaureat şi prin completarea ciclului de studii, se va obţine licenţa. Este vorba de câteva aspecte novatoare introduse de noua „Instrucţiune asupra Institutelor Superioare de Ştiinţe Religioase”, prezentată joi dimineaţă la Sala de presă a Sfântului Scaun. Documentul, aprobat în luna iunie anul acesta de Benedict al XVI-lea, va intra în vigoare începând cu anul de învăţământ 2009-2010.

Finalităţile documentului sunt acelea de a promova o echitabilă distribuţie în teritoriu, garantând calitatea oferitei formative. Pentru Institutele superioare de ştiinţe religioase sunt fixate în special noi parametri, între care numărul minim de studenţi şi de profesori stabili. Noua normă prevede ca profesorii Institutelor superioare de ştiinţe religioase „trebuie să se distingă întotdeauna prin aptitudinea ştiinţifică-pedagogică, onestitatea vieţii, integritatea doctrinei, devotament faţă de datorie, încât să poată contribui eficient la atingerea scopului propriu al Institutului”.

Documentul se înscrie pe linia uneia dintre marile intuiţii ale Conciliului Vatican II, „valorizarea laicilor”. Prin Conciliu - a afirmat cardinalul Zenon Grocholewski, prefect al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică - s-a intensificat un viu interes pentru studiul teologiei şi altor ştiinţe sacre, „pentru a îmbogăţi prin ele propria viaţă creştină, a fi capabili să dea răspuns celor care le cer cont despre credinţă şi speranţă”. Ne urăm ca aceste Institute să poată contribui în mod eficace la creşterea culturii religioase a credincioşilor.
• „Dar aceasta nu depinde atât de numărul lor, ci mai ales de calitatea şi capacitatea lor de a identifica în mod adecvat care sunt adevăratele nevoi ale credincioşilor, la care Institutele sunt chemate să răspundă, pentru a putea face să crească cu adevărat în spirit şi adevăr, Trupul Mistic al lui Cristos”.

Toţi cei botezaţi - a subliniat mons. Jean-Louis Brugès, secretarul Congregaţiei pentru educaţia catolică sunt chemaţi la sfinţenie şi această vocative trebuie să intre în misiunea încredinţată de Biserică credincioşilor săi laici. Misiunea - a precizat - este dublă: prima este de a mărturisi Evanghelia în lume şi diferitele domenii. A doua se bazează pe serviciul laicilor adus Bisericii şi, în special, în predarea laicilor în şcoli şi universităţi catolice. Pentru a oferi acest serviciu în cele mai bune condiţii posibile - a explicat mons. Jean-Louis Brugès - laicii trebuie să primească o formare adecvată:
• „Este un drept pentru laici să solicite o atare formare; este o îndatorire pentru Biserică de a propune acest parcurs formativ”.

În comunităţile creştine - a observat la rândul său mons. Angelo Vingenzo Zani, subsecretar al aceleiaşi Congregaţii - s-a înregistrat „maturizarea treptată a necesităţii de a califica atât personalul monastic cât şi cel laic”. Trebuie să se răspundă noilor exigenţe dar şi „să se facă faţă evoluţiei sociale şi culturale care îi interpelează mai presus de toate pe laici”:
• „Nu se poate pretinde să se reducă forţat în cadrul unui unic model rigid de formare pentru laici pluralitatea şi diversitatea instituţiilor formative existente astăzi, dintre care multe recunoscute deja de Sfântul Scaun”.

În nota introductivă a Congregaţiei pentru educaţia catolică, difuzată în timpul conferinţei de presă, se aminteşte că Institutele superioare de ştiinţe religioase au scopul de a promova formarea religioasă a laicilor şi persoanelor consacrate - călugăriţi călugăriţe, pentru o „participare a lor mai conştientă şi mai activă la sarcinile de evanghelizare în lumea actuală, favorizând şi asumarea unor funcţii profesionale în viaţa bisericească şi în însufleţirea creştină a societăţii”. Centrele academice ecleziastice - se mai citeşte în document - au scopul să asigure studentului o cunoaştere completă şi organică a întregii Teologii. Acest ultim tip de formare se adresează, în special, celor care se pregătesc la preoţie.

Sunt deci diferite noutăţile introduse de Instrucţiunea asupra Institutelor superioare de ştiinţe religioase. Le ilustrează cardinalul Zenon Grocholewski:
• „Principalele noutăţi sunt mai presus de toate cele relative la prelungirea studiilor, de la 4 la 5 ani. S-a stabilit apoi numărul necesar al profesorilor stabili şi acest lucru este foarte important, pentru că se cere cel puţin 5 profesori stabili. O altă noutate este faptul că a fost aplicată profesorilor Institutelor de Ştiinţe Religioase normativa că nu pot fi stabili în alte Institute, lucru care până acum nu se aplica acestor Institute Superioare de Ştiinţe Religioase. Aceasta, evident, dă o anumită stabilitate şi ridică şi nivelul acestor Institute. A fost determinat şi numărul minim al studenţilor, deoarece e nevoie de o anumită economie a muncii de formare a laicilor. Noile norme prevăd prezenţa, plus-minus, în mod normal a cel puţin 75 de studenţi pe Institut. Cred că acestea ar fi principalele noutăţi”.
 
Deci, prin acest nou document-instrucţiune Congregaţia vrea să contribuie la creşterea calităţii Institutelor Superioare de Ştiinţe Religioase. Spuneţi: nu e necesar să fie foarte mulţi, dar e necesar ca cei care sunt să aibă o bună calitate.
• Aşa este şi aceasta a reuşit întrucât succesul acestor Institute nu depinde de numărul, dar de calitatea şi capacitatea de a identifica cerinţele adevărate ale lumii de azi în formarea laicilor şi acelor persoane care pot fi eficiente în opera apostolatului”.

Prin acest document în ce mod invitaţi şi laicii catolici să urmeze asemenea cursuri de studii?
• „Desigur. Mă gândesc că una dintre obligaţiile faţă de propria credinţă este aceea de a o cunoaşte. Provin dintr-o ţară comunistă şi am lucrat în Polonia în anii când nu exista predarea religiei în şcoli, din contra pretutindeni se vorbea împotriva credinţei. Dar noi, eram oricum foarte exigenţi, deoarece cunoaşterea credinţei trebuie să fie proporţionată cu pregătirea generală. Consider că tocmai în această perspectivă trebuie să vedem Institutele Superioare de Ştiinţe Religioase”.
 
Aici serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.