Dreptatea în meandrele democraţiei: păstorul îşi apără catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti

(RV - 19 septembrie 2008) Cazul Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Iosif" din Bucureşti s-a aflat din nou pe agenda de lucru a Parlamentului Europei, în sesiunea din 11 septembrie 2008, la Comisia pentru Petiţii, după ce, luându-se act de gravitatea situaţiei, se adoptase în plenul Parlamentului Declaraţia Scrisă nr. 054, din 27 septembrie 2007.
Vizita delegaţiei membrilor Comisiei de Petiţii, la Bucureşti, în data de 26 iunie 2008, la Arhiepiscopia Romano-Catolică, a avut loc în urma declarării admisibilităţii petiţiei Arhiepiscopiei Romano Catolice, aceasta fiind înregistrată cu nr. 0067/2007. Cu acest prilej, Arhiepiscopia Romano-Catolică prin reprezentantul său Mons. Dr. Ioan Robu a fost invitată la sesiunea din 11 septembrie, conform procedurii legale, pentru a-şi susţine şi dezvolta petiţia, prin depunerea de informaţii suplimentare.
În urma prezentării făcute de Excelenţa Sa, în faţa plenului Comisiei, în data de 11 septembrie 2008 dar şi în urma celor constatate de membrii Comisiei la Bucureşti, Comisia, ca şi Parlamentul Europei, prin Declaraţia Scrisă 054/ 2007, şi-a manifestat totala dezaprobare asupra modului în care a fost avizată şi autorizată această construcţie, cu încălcarea gravă a legilor româneşti, dar şi a Convenţiei pentru Protejarea Patrimoniului Arhitectural European, adoptată la Granada, în 3 octombrie 1985. România a ratificat această convenţie, devenind parte la ea, prin adoptarea şi publicarea legii nr. 157 în Monitorul Oficial nr. 274, din 13 octombrie 1997.
Expresiile des întâlnite în luările de cuvânt, în plen, ale membrilor Comisiei despre această construcţie, au fost: „este o bătaie de joc", „o ruşine", „inacceptabil", „monstruoasă", „aberaţie arhitectonică". Comisia pentru Petiţii a hotărât că, în primă fază, se impune, ca din partea Parlamentului Europei, prin Preşedintele Hans-Gert Pöttering, să fie trimise scrisori de intervenţie, către autorităţile române la cel mai înalt nivel.
În plen, arătând că până la această dată, 11 septembrie 2008, petiţia a fost analizată numai în raport cu limitele de competenţă ale Comisiei şi Parlamentului European, în raport cu Directiva privind impactul asupra mediului, eurodeputatul britanic R. Atkins (PPE) a cerut Comisiei ca petiţia să rămână în continuare deschisă pentru stabilirea în plan juridic a legilor interne şi internaţionale care au fost încălcate de autorităţile române în procesul de avizare şi autorizare a acestei construcţii. Dl. Atkins consideră acest lucru necesar pentru a se putea găsi toate procedurile legale ale Comisiei Europene şi Parlamentului Europei de intervenţie corespunzătoare pentru rezolvarea acestui dosar.
Acelaşi lucru a fost solicitat tot în plen şi de europarlamentarul Victor Boştinaru (PSE) care a propus transmiterea unei scrisori oficiale primului-ministru al României şi guvernului român pentru a se furniza Comisiei toate datele referitoare la această situaţie şi pentru a se stabili responsabilii, petiţia trebuind deci să rămână deschisă.
În finalul intervenţiilor în plen s-a readus în atenţia Comisiei că, în anumite locuri din Europa, prin impunerea voinţei Comunităţii Europene au fost demolate fără ezitare construcţiile noi ridicate ilegal.
Prin prezentarea făcută de IPS Robu şi documentele de informare depuse oficial la Comisie în data de 11 septembrie, ARCB consideră că: tot ce s-a întâmplat între anii 1999 şi 2006 privitor la avizarea şi autorizarea construcţiei autointitulată „Cathedral Plaza" s-a înfăptuit cu încălcarea gravă a legilor româneşti incidente şi a Convenţiei internaţionale pentru protecţia patrimoniului arhitectural de la Granada, din 1985, la care România a devenit parte în 13 octombrie 1997, prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial nr. 274 a legii nr. 157, privind ratificarea Convenţiei.
Arhiepiscopia Romano-Catolică a solicitat Comisiei şi Parlamentului European să fie puse în aplicare măsurile prevăzute în art. 9 al Convenţiei Pentru Protejarea Patrimoniului Arhitectural, de la Granada, din anul 1985, convenţie la care România este parte din anul 1997. De asemenea s-a cerut Comisiei şi Parlamentului Europei să pună în aplicare toate procedurile legale pe care le are la îndemână pentru ca Guvernul şi Parlamentul României să transpună în fapt Hotărârile Senatului României nr. 40/17.11.2006 şi nr. 05/23.02.2007.
Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti mulţumeşte încă o dată şi pe această cale tuturor acelora care s-au alăturat nouă pentru a repune la loc de cinste adevărul, legea şi dreptatea, păstrând pentru viitor neatinse valorile transmise de predecesorii noştri, o mărturie nepreţuită a trecutului nostru şi un bun comun al tuturor europenilor.
Biroul de presă