"Tinerii ţigani în viaţa Bisericii şi a societăţii", la cel de-al VI-lea Congres internaţional
asupra pastoralei ţiganilor, în curs la Freising, în Germania. Participă reprezentanţi
şi din România.
(RV - 1 septembrie 2008) S-a deschis luni la Freising, în apropiere de München,
în Germania, al VI-lea Congres mondial al pastoralei pentru Ţigani, promovat de Consiliul
Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi, în colaborare cu Conferinţa
episcopală germană. În centrul întâlnirii care se va încheia pe 4 septembrie, este
aprofundarea temei: „Tinerii ţigani în Biserică şi în societate”. La Congres,
participă aproape 20 de arhiepiscopi şi episcopi, precum şi 150 de preoţi şi colaboratori
pastorali care analizează şi caută soluţii concrete specifice în cadrul pastoraţiei
universale ţinând cont de evoluţia actuală a societăţii. Potrivit site-ului ercis.ro,
la lucrări participă din dieceza de Iaşi PS Petru Gherghel, responsabil cu pastoraţia
migranţilor în cadrul Conferinţei Episcopilor Catolici din România, pr. Iosif Dorcu,
responsabil cu Oficiul pentru Ecumenism şi Dialog Interreligios din cadrul Episcopiei
Romano-Catolice de Iaşi şi patru reprezentanţi ai ţiganilor: Vasile Burtea, Mădălina
Burtea, Nicolae Gheorghe şi Elena Motas.
Prima zi a lucrărilor s-a caracterizat
prin mesajul cardinalului Renato Raffaele Martino şi discursul arhiepiscopului Agostino
Marchetto, preşedintele şi respectiv secretarul departamentului vatican pentru pastorala
migranţilor şi itineranţilor.
“În faţa situaţiilor de discriminare şi de indiferenţă”
ale căror victime sunt mulţi ţigani, Biserica nu poate rămâne indiferentă”: a avertizat
cardinalul Martino, în cuvântul său de bun venit către participanţii la Congres, citit
de arhiepiscopul Marchetto. Biserica „cheamă toţi oamenii, şi mai ales creştinii
să asume propriile responsabilităţii, atât în serviciul societăţii cât şi în angajarea
politică, în scopul de a asigura deplina respectare a demnităţii şi drepturilor fiecărei
fiinţe umane”. O sarcină, se citeşte, ce revine înainte de toate guvernelor şi organismelor
internaţionale. „Nu rareori, constată cardinalul Martino, „asistăm la o anumită inflexibilitate
şi la atitudini ambigue din partea unor guverne pe care nu putem decât să le deplângem”.
Statele,
este îndemnul preşedintelui Consiliului „Dreptate şi Pace”, trebuie să garanteze o
dezvoltare nu numai economică, ci integrală a persoanei. Şi invită guvernele „să furnizeze
sprijin realităţilor educative şi de agregare a ţiganilor”, şcolilor şi asociaţiilor
lor, „unde în respectul normelor şi regulamentelor de convieţuire civilă, se dezvoltă
o personalitate echilibrată şi responsabilă” şi în care se nasc „subiecţi apţi să
participe pe deplin la viaţa comunităţii”.Cardinalul solicită totodată mijloacelor
de comunicare să „ofere societăţii o imagine adevărată a minorităţii romilor, în diferitele
sale expresii, care va ajuta la dezrădăcinarea din minţile şi inimile persoanelor
prejudecăţi şi marginalizări în privinţa lor”.
Un puternic avertisment la a
învinge prejudecăţile şi „stereotipele negative” a venit şi de la arhiepiscopul Agostino
Marchetto, în intervenţia sa asupra realităţii tinerilor ţigani, definiţi de prelat
„o resursă pentru Biserică şi pentru societate”. Mulţi ţigani, este amara sa constatare,
„întâmpină dificultăţi în a obţine deplin acces, în plan paritar, la siguranţa socială,
la asistenţa sanitară, găsirea unei locuinţe de închiriat, la serviciile publice şi
justiţie”.
Secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor
şi Itineranţilor a pus accentul pe importanţa unei educaţii adecvate şi a unei munci
demne pentru favorizarea integrării tinerilor rom în societate. Mons. Marchetto
a denunţat xenofobia şi actele de violenţă care lovesc comunitatea romilor, mai ales
pe cei mai slabi şi lipsiţi de apărare. A îndemnat guvernele să „garanteze drepturile
de deplină participare la societăţile de primire şi să faciliteze, dacă e necesar,
accesul la obţinerea naţionalităţii”.
„Marginalizaţi, respinşi la graniţele
umanităţii, umiliţi în propria demnitate”, afirmă prelatul vatican, ţiganii „au nevoie
de o Biserică vie, comuniune capabilă să formeze şi să ajute la depăşirea dificultăţilor
pe care politica în general nu reuşeşte să le depăşească”. E nevoie, a mia spus „să
se construiască punţi”, „să se acorde încredere” făcând ca tinerii rom să devină „părtaşi
şi activi în sânul Bisericilor noastre”.
Mons. Marchetto consideră deci prioritară
stabilirea unei pastorale a tinerilor ţigani şi prezintă o serie de propuneri capabile
să favorizeze cultura primirii: crearea unui mai mare număr de centre bisericeşti
în acest scop, promovarea de activităţi de schimb cultural între tinerii ţigani. Urează
crearea de comisii mixte între autorităţile bisericeşti şi cele statale „pentru a
reflecta asupra problematicilor de înfruntat” şi „programa strategii de acţiune”.
În fine, cere organizaţiilor umanitare şi asociaţiilor Caritas să acorde micro-credite
pentru familii şi comunităţi pe care să le utilizeze în favoarea etniei lor.