"Tinerii ţigani în viaţa Bisericii şi a societăţii", la cel de-al VI-lea Congres internaţional asupra pastoralei ţiganilor, în curs la Freising, în Germania. Participă reprezentanţi şi din România.

(RV - 1 septembrie 2008) S-a deschis luni la Freising, în apropiere de München, în Germania, al VI-lea Congres mondial al pastoralei pentru Ţigani, promovat de Consiliul Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi, în colaborare cu Conferinţa episcopală germană. În centrul întâlnirii care se va încheia pe 4 septembrie, este aprofundarea temei: „Tinerii ţigani în Biserică şi în societate”.
La Congres, participă aproape 20 de arhiepiscopi şi episcopi, precum şi 150 de preoţi şi colaboratori pastorali care analizează şi caută soluţii concrete specifice în cadrul pastoraţiei universale ţinând cont de evoluţia actuală a societăţii. Potrivit site-ului ercis.ro, la lucrări participă din dieceza de Iaşi PS Petru Gherghel, responsabil cu pastoraţia migranţilor în cadrul Conferinţei Episcopilor Catolici din România, pr. Iosif Dorcu, responsabil cu Oficiul pentru Ecumenism şi Dialog Interreligios din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi patru reprezentanţi ai ţiganilor: Vasile Burtea, Mădălina Burtea, Nicolae Gheorghe şi Elena Motas.

Prima zi a lucrărilor s-a caracterizat prin mesajul cardinalului Renato Raffaele Martino şi discursul arhiepiscopului Agostino Marchetto, preşedintele şi respectiv secretarul departamentului vatican pentru pastorala migranţilor şi itineranţilor.

“În faţa situaţiilor de discriminare şi de indiferenţă” ale căror victime sunt mulţi ţigani, Biserica nu poate rămâne indiferentă”: a avertizat cardinalul Martino, în cuvântul său de bun venit către participanţii la Congres, citit de arhiepiscopul Marchetto. Biserica „cheamă toţi oamenii, şi mai ales creştinii să asume propriile responsabilităţii, atât în serviciul societăţii cât şi în angajarea politică, în scopul de a asigura deplina respectare a demnităţii şi drepturilor fiecărei fiinţe umane”. O sarcină, se citeşte, ce revine înainte de toate guvernelor şi organismelor internaţionale. „Nu rareori, constată cardinalul Martino, „asistăm la o anumită inflexibilitate şi la atitudini ambigue din partea unor guverne pe care nu putem decât să le deplângem”.

Statele, este îndemnul preşedintelui Consiliului „Dreptate şi Pace”, trebuie să garanteze o dezvoltare nu numai economică, ci integrală a persoanei. Şi invită guvernele „să furnizeze sprijin realităţilor educative şi de agregare a ţiganilor”, şcolilor şi asociaţiilor lor, „unde în respectul normelor şi regulamentelor de convieţuire civilă, se dezvoltă o personalitate echilibrată şi responsabilă” şi în care se nasc „subiecţi apţi să participe pe deplin la viaţa comunităţii”.Cardinalul solicită totodată mijloacelor de comunicare să „ofere societăţii o imagine adevărată a minorităţii romilor, în diferitele sale expresii, care va ajuta la dezrădăcinarea din minţile şi inimile persoanelor prejudecăţi şi marginalizări în privinţa lor”.

Un puternic avertisment la a învinge prejudecăţile şi „stereotipele negative” a venit şi de la arhiepiscopul Agostino Marchetto, în intervenţia sa asupra realităţii tinerilor ţigani, definiţi de prelat „o resursă pentru Biserică şi pentru societate”. Mulţi ţigani, este amara sa constatare, „întâmpină dificultăţi în a obţine deplin acces, în plan paritar, la siguranţa socială, la asistenţa sanitară, găsirea unei locuinţe de închiriat, la serviciile publice şi justiţie”.

Secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor a pus accentul pe importanţa unei educaţii adecvate şi a unei munci demne pentru favorizarea integrării tinerilor rom în societate.
Mons. Marchetto a denunţat xenofobia şi actele de violenţă care lovesc comunitatea romilor, mai ales pe cei mai slabi şi lipsiţi de apărare. A îndemnat guvernele să „garanteze drepturile de deplină participare la societăţile de primire şi să faciliteze, dacă e necesar, accesul la obţinerea naţionalităţii”.

„Marginalizaţi, respinşi la graniţele umanităţii, umiliţi în propria demnitate”, afirmă prelatul vatican, ţiganii „au nevoie de o Biserică vie, comuniune capabilă să formeze şi să ajute la depăşirea dificultăţilor pe care politica în general nu reuşeşte să le depăşească”. E nevoie, a mia spus „să se construiască punţi”, „să se acorde încredere” făcând ca tinerii rom să devină „părtaşi şi activi în sânul Bisericilor noastre”.

Mons. Marchetto consideră deci prioritară stabilirea unei pastorale a tinerilor ţigani şi prezintă o serie de propuneri capabile să favorizeze cultura primirii: crearea unui mai mare număr de centre bisericeşti în acest scop, promovarea de activităţi de schimb cultural între tinerii ţigani. Urează crearea de comisii mixte între autorităţile bisericeşti şi cele statale „pentru a reflecta asupra problematicilor de înfruntat” şi „programa strategii de acţiune”. În fine, cere organizaţiilor umanitare şi asociaţiilor Caritas să acorde micro-credite pentru familii şi comunităţi pe care să le utilizeze în favoarea etniei lor.

Aici serviciul audio: