Iertarea, tot mai necunoscută într-o cultură care promovează contrariul ei: arhiep. G. Molinari despre a 714-a celebrare a Marii Iertări Celestiniene de la L'Aquila

RV 28 aug 2008. Au început joi seară în oraşul italian L'Aquila, pentru al 714-lea an la rând, celebrările prilejuite de aşa numita "Iertare Celestiniană" (Marea iertare, sau, în italiana medievală, "Perdonanza"), evenimentul liturgic ce-şi trage originea din alegerea ca succesor al lui Petru a papei Celestin al V-lea. Ca prim gest programatic al pontificatului său, papa a acordat atunci indulgenţa plenară tuturor credincioşilor care aveau să participe în fiecare an la sărbătoarea martiriului Sfântului Ioan Botezătorul, începând cu 29 august 1294. Ritul, dispoziţiile spirituale şi celbrarea Marii Iertări din acel an, au pus premisele pentru primul Mare Jubileu al creştinătăţii din anul 1300. În ultimii ani, Marea iertare celestiniană, care adună în capitala regiunii Abruzzo un număr tot mai mare de pelerini, reprezintă şi o ocazie de reflecţie asupra emergenţelor mondiale în care conflictele nu sunt urmate întotdeauna de reconciliere. Celebrările liturgice au început joi seară în basilica Santa Maria di Collemaggio, cu ritul deschiderii Porţii Sfinte şi Sfânta Liturghie prezidate de card. Giovanni Coppa. Vineri seară, ritul închiderii Porţii Sfinte, prezidat de arhiepiscopul de L'Aquila, mons. Giuseppe Molinari. De darul marii iertări, beneficiază, printre alţii, şi numeroşii emigranţi catolici din România, stabiliţi în acest oraş italian. Redacţia centrală l-a contactat pe arhiepiscopul mitropolit de L'Aquila, mons. Molinari, care prezintă mai întâi semnificaţia acestei celebrări pluriseculare:

• "Celestin al V-lea a fost ales papă în conclavul de la Perugia la 5 iulie 1294 şi a voit ca întronizarea sa (cum se numea atunci inaugurarea slujirii papale) să aibă loc la L'Aquila, în bazilica Santa Maria di Collemaggio, una din bisericile construite de călugării ordinului său religios. Aici s-au adunat personalităţi importante din Italia şi Europa şi papa Celestin a voit să ofere un dar spiritual oraşului său, L'Aquila, dar şi tuturor celor care doreau să beneficieze şi anume o indulgenţă specială, mai ales pentru că era extinsă la toţi întru cât modul prin care se putea primi era foarte simplu: să intre în bazilică cu sufletul căit şi să se împace cu Dumnezeu şi cu fraţii prin taina spovezii. Îmi place să subliniez un aspect: oraşul L'Aquila pe atunci era abia întemeiat şi existau multe dezbinări adânci între diferite grupări. Se verificaseră şi fapte teribile. Indulgenţa papei Celestin al V-lea avea ca scop să restabilească împăcarea între diferitele grupuri de cetăţeni, care luptau unii împotriva altora".

În 2008, se invocă Marea Iertare pentru a 714-a oară. Cât de actuală mai este iertarea astăzi? Mai suntem dispuşi să iertăm sau să primim cererea de iertare de la cei care ne-au greşit?
• "Cuvântul iertare este foarte actual. Din nefericire, noi suntem cei care nu suntem pregătiţi. Este cultura noastră, cea care, uneori, pare să se îndrepte mai mult spre ceea ce e împotriva iertării şi a milostivirii. Câteodată ascundem această atitudine sub haina unor cuvinte elegante, dar rămâne o atitudine care este prea puţin creştină, ba chiar anti-creştină. Aşadar, mesajul papei Celestin al V-lea este încă actual; suntem noi cei care trebuie să ne schimbăm tot mai mult. Aş mai adăuga un lucru: cineva a scris că unul din semnele cele mai mari care arată că creştinismul e o religie divină, este faptul că predică iertarea. Într-adevăr, pentru a şti să ierţi, este nevoie de harul lui Dumnezeu, este nevoie de ajutorul Domnului. Numai cu forţele noastre umane, este greu, e foarte greu să iertăm".

Aici, serviciul audio: