Prima întâlnire dintre Papa Benedict al XVI-lea şi un reprezentant al lumii politice irakiene la 25 august 2005. Interviu cu mons. Filoni, nunţiul de atunci la Baghdad

(RV - 24 iulie 2008) Repropunem un serviciu transmis de radiojurnalul nostru în data de 25 august 2005 cu ocazia audienţei la Sfântul Părinte a Ministrului irakian de Externe Hoshyar Zebari şi, în continuare, interviul cu nunţiul apostolic de atunci la Baghdad, arhiepiscopul Fernando Filoni, actualmente Substitut la Secretariatul de Stat pentru afacerile generale.

- Joi dimineaţă, 25 august 2005, Papa a primit la palatul Apostolic din Castel Gandolfo, ministrul de Externe irakian, Hoshyar Zebari, aflat în Italia şi pentru a participa la Mitingul prieteniei între popoare organizat la Rimini de mişcarea „Comuniune şi Eliberare”. Este vorba de prima întâlnire dintre Papa Benedict al XVI-lea şi un reprezentant al lumii politice irakiene.
Audienţa a avut loc într-o zi deosebită pentru Irak: joi seară expiră termenul pentru aprobarea de către Parlament, a proiectului noii Constituţii irakiene. În timpul vizitei, s-a luat în examen actuala situaţie irakiană, cu referire deosebită tocmai la textul constituţional şi la importanţa temei libertăţii religioase. A fost subliniat şi faptul că reconstrucţia instituţiilor trebuie să se realizeze într-un climat de dialog în care să fie implicate toate grupurile religioase şi diferitele componente ale societăţii. Statul irakian, pământ de drame dar şi de speranţe, a fost amintit de mai multe ori de Benedict al XVI-lea în aceste prime luni de Pontificat. Îndeosebi, la întâlnirea pentru rugăciunea „Angelus” , duminică 24 iulie în Valle d’Aosta, Papa exprimase apropierea sa faţă de rudele victimelor execrabilelor atentate teroriste din Egipt, Turcia, Irak şi Marea Britanie. „Îl invocăm pe Cel Atotputernic - adăuga Sfântul Părinte - ca să oprească mâna asasină a acelora care, mânaţi de fanatism şi ură, le-au comis şi să le schimbe inimile spre gânduri de reconciliere şi de pace”. Apoi, în data de 29 iulie, în telegrama de condoleanţe după uciderea a doi diplomaţi algerieni în Irak, Sfântul Părinte sublinia cum „moartea câtorva oameni nu poate reprezenta soluţia nici unei revendicări. Referindu-se în particular la situaţia irakiană, Papa remarca atunci că asasinii nu pot fi parteneri ai dialogului şi păcii. Oamenii de bună voinţă uniţi împreună pot edifica o lume de fraternitate între persoane şi credincioşi. Între timp, în Irak situaţia continuă să fie dramatică: cel puţin şase civili au rămas ucişi în atacul din partea unor oameni înarmaţi, într-un local aglomerat din Adu Saida, în apropiere de Aquba. În oraşul Kirkuk, din nord, a fost asasinat un filipinez, angajat într-o societate de servicii americană.

Dar să revenim la audienţa Papei acordată joi ministrului de externe irakian. Despre semnificaţia aceşti întâlniri, să-l ascultăm pe arhiepiscopul Fernando Filoni, nunţiu apostolic la Bagdad.
• Vizita ministrului de externe irakian reprezintă un moment important în relaţiile dintre Sfântul Scaun şi Irak. Ministrul de externe îl întâlnise deja pe Pa-pa Ioan Paul al II-lea. Acum îl întâlneşte pe Benedict al XVI-lea. Cu această ocazie, va putea ilustra proiectul aflat în studiu şi nu după mult timp ar putea fi supus unui referendum popular, pe 19 octombrie. În această constituţie, sunt tratate şi chestiuni relative la libertatea religioasă, la libertatea de cult şi la relaţiile dintre majoritatea islamică şi minorităţile creştine din ţară.

Audienţa de joi, coincide cu expirarea termenului pentru aprobarea proiectului noii Constituţii irakiene din partea Parlamentului. Această zi poate fi considerată începutul unui nou viitor pentru Irak?
• Noul viitor al Irakului este încă în mâinile poporului irakian. Viitorul Irakului va fi decis de poporul irakian în ziua în care va fi chemat să se exprime printr-un referendum asupra a ceea ce s-a pregătit - şi, aş spune, nu fără suferinţe, în aceste ultime luni. Acest proiect, este, oricum, puţin deficitar, pentru a fi bine primit de o parte a populaţiei.

În timpul Zilei Mondiale a Tineretului de la Köln, Papa s-a angajat din nou să promoveze dialogul cu Islamul, şi a întâlnit comunităţile musulmane din Germania. Cum merge dialogul interreligios în Irak?
• Nu avem un adevărat dialog particular, diferit de ceea ce se întâmplă în convieţuirea zilnică dintre musulmani şi creştini. Nu au lipsit, totuşi, momente de întâlnire. Patriarhul caldeean, Conferinţa episcopală şi unii lideri ai lumii islamice au discutat asupra viitorului Islamului şi Creştinismului. Au reafirmat cum ar trebui garantată libertatea religioasă şi libertatea de cult.

În Irak, din cei peste 26 milioane de locuitorii, creştini sunt circa 3 la sută din populaţie, aproape 800 de mii de persoane. Catolicii sunt cel puţin 300 de mi, dintre care 80% de rit caldeu sau caldeean. Care este situaţia creştinilor în Irak?
• Nu este diferită de cea care se înregistra în trecut. Fireşte, creştinii noştri, îndeosebi, catolicii, trăiesc situaţia precară zilnică a poporului irakian şi împărtăşesc cu ei toate aspectele vieţii: nesiguranţa, lipsa de lucru, de serviciu. Energia electrică este practic inexistentă. Este clar că, în unele cazuri particulare, există şi forme de intoleranţă care însă nu trebuie atribuite întregului islam ci unei facţiuni.