Cardinalul Agostino Vallini este noul vicar al Papei pentru dieceza Romei. Benedict al XVI-lea mulţumeşte cardinalului Camillo Ruini pentru clarviziunea sa în serviciul Papei şi al Bisericii care este în Roma

(RV - 27 iunie 2008) Cardinalul Agostino Vallini este noul vicar al Papei pentru dieceza de Roma. Benedict al XVI-lea a acceptat renunţarea prezentată pentru limită de vârstă de cardinalul Camillo Ruini la oficiile ecleziastice de Vicar general al Sanctităţii Sale pentru dieceza de Roma şi de arhiparoh al Arhibazilicii Papale Laterane şi a chemat să-i urmeze în aceleaşi oficii bisericeşti cardinalul Agostino Vallini, 68 de ani, până în prezent prefect al Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice.
Vineri dimineaţă, în Sala Clementină din Vatican, Papa a primit cei doi cardinali împreună cu oficialii şi personalul Vicariatului de Roma. O audienţă în care Benedict al XVI-lea a mulţumit cardinalului Camillo Ruini pentru munca desfăşurată şi a primit şi încurajat cardinalul Agostino Vallini în noua sa slujire bisericească.

Inteligenţă şi înţelepciune: acestea, a spus cu gratitudine Benedict al XVI-lea, au fost calităţile pe care cardinalul Camillo Ruini le-a pus în serviciul Papei, al Bisericii şi Sfântului Scaun. O „contribuţie relevantă”, cea oferită de cardinalul vicar, cu care, a amintit Pontiful, „am colaborat în atâtea ocazii şi în special „asupra temelor reuniunilor ecleziale diecesane, menite să răspundă principalelor urgenţe pastorale ţinând cont de contextul social şi cultural” al Romei. Apoi, Papa s-a oprit asupra unei mari intuiţii a cardinalului Ruini:
• „Toţi ştim că ’proiectul cultural’ este o iniţiativă deosebită a Bisericii italiene datorată zelului şi clarviziunii cardinalului Ruini, dar această expresie ’proiect cultural’, mai în general şi în mod radical recheamă modul de a se situa al Bisericii în societate: adică dorinţa Comunităţii creştine - răspunzând misiunii Domnului său - de a fi prezentă în mijlocul oamenilor şi al istoriei cu un proiect de om, de familie, de relaţii sociale inspirat din Cuvântul lui Dumnezeu şi declinat în dialog cu cultura timpului”.

De aceea, a continuat Pontiful, cardinalul Ruini a dat „un exemplu ce rămâne dincolo de iniţiativele momentului, un exemplu în angajarea de „a gândi credinţa”, în absolută fidelitate faţă de Magisteriul Bisericii, cu atenţie punctuală la învăţămintele Episcopului Romei”. Şi în acelaşi timp, a spus, „în constantă ascultare a interogativelor pe care le pune cultura contemporană şi problemele actualei societăţi”. Benedict al XVI-lea a revenit astfel cu gândul la ultimii ani ai secolului trecut, când în 1991, cardinalul Ruini a fost chemat de Ioan Paul al II-lea să-i urmeze cardinalului Ugo Poletti.

Un „timp extraordinar”, cu atât mai mult, a notat Papa, pentru cine „a avut şansa să stea alături de un adevărat gigant al credinţei şi misiunii Bisericii”, precum Karol Wotyła:
• „Colaborând strâns cu el am fost ’traşi’, antrenaţi de excepţionala sa forţă spirituală, înrădăcinată în rugăciune, în uniunea profundă cu Domnul Isus Cristos şi în intimitatea filială cu Mama sa Preasfântă. Carisma misionară a papei Ioan Paul al II-lea a avut, cum este just, o influenţă determinantă asupra perioadei pontificatului său, în special asupra timpului de pregătire a Jubileului din anul 2000”.

Această carismă misionară, a subliniat, s-a putut verifica direct în dieceza de Roma, tocmai graţie angajării constante a cardinalului vicar şi a colaboratorilor săi:
• “Ca exemplu a acestui fapt mă limitez să amintesc Misiunea citadină de la Roma şi aşa-numitele ‘Dialoguri în Catedrală’ expresie a unei Biserici care, chiar în momentul în care căpăta tot mai mult conştiinţa identităţii sale diecezane şi îşi asuma progresiv fizionomia, se deschidea cu hotărâre spre o mentalitate misionară şi spre un stil coerent cu ea, mentalitate şi stil destinate să nu dureze doar perioada unui anotimp, ci, cum s-a amintit deseori, să devină permanente”.

Acesta, spus Papa, „este un aspect deosebit de important, căruia doresc să-i recunosc meritul”, cu atât mai mult, a notat, având în vedere că a fost promovat de cardinalul Ruini „şi la nivelul întregii naţiuni italiene ca preşedinte al Conferinţei episcopale”:
• „Solicitudinea pentru misiune a fost mereu însoţită şi susţinută de o excelentă capacitate de reflecţie teologică şi filosofica, pe care Dumneavoastră aţi manifestat-o şi exercitat-o încă din anii tinereţii. Apostolatul, în special în timpul nostru, trebuie să se hrănească în mod constant cu gândire, pentru a motiva semnificaţia gesturilor şi acţiunilor, altminteri e destinată să se reducă la un activism steril”.

Benedict al XVI-lea nu a omis să spună bun venit cardinalului Agostino Vallini, noul său vicar pentru dieceza de Roma:
• „Îl salut cu mare afecţiune şi îl primesc în noua slujire, pe care i-o încredinţez ţinând seama de experienţa sa pastorală, maturizată mai întâi ca episcop auxiliar al diecezei de Napoli şi apoi ca episcop de Albano; experienţa la care el adaugă dovedite calităţi de înţelepciune şi de persoană afidabilă”.
Papa a spus că este convins că în noul său minister, cardinalul Vallini va putea să conteze pe toţi cei care lucrează în Vicariat la Roma. Apoi Papa l-a încurajat „să dea tot ce are mai bun pentru binele Bisericii care este la Roma”.

Sentimente de gratitudine şi emoţie au marcat discursul de rămas bun al cardinalului Ruini către Papa:
• „Sfinte Părinte, a fi primul Dumneavoastră colaborator în dieceza de Roma a fost desigur o mare responsabilitate, dar mai ales un dar şi o bucurie, o sursă constantă de îmbogăţire spirituală. Cei şaptesprezece ani şi jumătate în care am exercitat acest minister vor rămâne în amintirea mea ca un lung timp de har”.

Cardinalul Ruini a adresat un gând special succesorului său de care, a spus, îl leagă o stimă profundă şi o veche prietenie”. Pe cardinalul Vallini, predecesorul său la ministerul de vicar al Romei, l-a asigurat de apropierea sa împreună cu rugăciunea constantă pentru „iubita Biserică a Romei”

Aici serviciul audio: