"După roadele lor îi veţi cunoaşte” (Mt 7,20)

(RV - 25 iunie 2008) Una din plăgile care apasă peste sărmana noastră omenire este proliferarea continuă a sectelor cu noi mentori spirituali, tot felul de gùru sau profeţi care cred că sunt Mesia, lecuitori de orice boală, salvatori ai lumii. Din păcate totul se răsfrânge asupra adepţilor care ajung la faliment, dacă nu de-a dreptul în prăpastia disperării, la adevărate violenţe fizice şi morale. Isus ne pune în gardă faţă de aceşti domni, ne îndeamnă să învăţăm a le recunoaşte roadele rele spre a nu fi înveninaţi. „Feriţi-vă de profeţii cei falşi care vin la voi îmbrăcaţi în piei de oaie, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veţi cunoaşte”.

De recunoaşterea adevărului, în alte cuvinte a constata corespunderea unei identităţi sau a unei calităţi. Mulţi îşi atribuie calităţi şi identităţi pe care nu le au. Şi nu puţine sunt înşelătoriile, capcanele, vicleniile la care nu rareori suntem supuşi. Dar dacă Duhul lui Dumnezeu este în inimile noastre nu avem nici un motiv de a ne teme; el ne va călăuzi la adevăr, ne va face să recunoaştem ce este bine, drept, bun. A urma chemarea sibilelor este mai uşor, şi aparent chiar mai plăcut, dar ne sărăceşte inimile, le goleşte de orice iubire şi capacitate de a face binele.

Inima lui Isus, unicul Mântuitor al omului, eliberează-ne de roadele rele şi fă-ne pomi buni pentru roade bune!