"Cristos, adevărata comoară pentru care se merită să dăruieşti propria viaţă": cardinalul
secretar de Stat Tarcisio Bertone, în a patra zi a vizitei sale oficiale în Belarus
RV 21 iun 2008.A patra zi, sâmbătă, din vizita oficială
în Belarus a cardinalului secretar de Stat Tarcisio Bertone. Adresându-se tinerilor
şi preoţilor, înaltul prelat vatican le-a vorbit despre "Cristos, adevărata comoară
pentru care se merită să dăruieşti propria viaţă", în cadrul predicii de la Sf. Liturghie
celebrată în catedrala din Grodno. După rugăciunea vesperelor, vineri seară la Pinsk,
în sudul ţării, sâmbătă după amiază card. Bertone a sosit la Minsk pentru a binecuvânta
prima piatră a bisericii "Sf. Ioan Botezătorul" şi pentru întâlnirea cu tinerii. Duminică,
tot în capitala belarusă, ultima zi a vizitei sale oficiale.
Tensiunea
lăuntrică a tinerilor, a căror inimă este dezbinată între dorul după plinătatea vieţii
şi atracţia modelor efemere, şi ispita permanentă a preoţilor de a se mulţumi cu satisfacţii
superficiale – iată, pe scurt, cuvintele card. Bertone care, amintind de Sf. Francisc
Xaveriu, căruia îi este dedicată catedrala din Grodno, şi citându-l pe Sf. Alois Gonzaga,
a cerut să "ducă la împlinire misiunea anevoioasă de a fi mesageri ai Evangheliei
în spaţiile moderne". I-a încurajat pe tineri şi seminarişti să privească la Sf. Alois
Gonzaga, un "semn de contradicţie" pentru că "a renunţat la onoruri şi bogăţii pentru
a-l găsi pe Cristos, adevărata comoară pentru care se merită să dăruieşti propria
viaţă". Cardinalul Bertone a atras atenţia asupra faptului că tinerii pot fi "divizaţi
între intima tensiune de a da o semnificaţie deplină vieţii şi modele superficiale
ale culturii individualiste şi consumismului hedonist care şerpuiesc în lume". Apoi,
adresându-se persoanelor consacrate, a afirmat: "noi, în schimb, putem fi atraşi de
alte ţeluri, în căutarea altor bogăţii cu iluzia, uneori, de a-l căuta pe Cristos".
Acest lucru se verifică atunci când, în ministerul nostru, ne mulţumim cu recunoaşteri
umane şi satisfacţii superficiale". Oaspetele de seamă a avut cuvinte de încurajare
pentru cei cosacraţi în chip special Domnului, care, a afirmat, "cunoaşte câtă străduinţă
depune fiecare dintre voi pentru a rămâne fidel propriei vocaţii şi vă încurajează
să nu vă temeţi în faţa greutăţilor: încredeţi-vă întotdeauna în El!". Şi a amintit
că Benedict al XVI-lea, chiar la începutul pontificatului său, a învăţat să "muncim
cu atitudinea tipică celui care slujeşte, servitori umili şi generoşi în via mistică
a Domnului".
Mărturia pentru Cristos va aduce fără îndoială roade maturi în
viaţa generaţiilor viitoare, a afirmat cardinalul secretar de Stat, indicând şi calea
de urmat: "este necesar să se păstreze o constantă comuniune cu Isus, contemplându-i
cu nesaţ chipul său în rugăciune, pentru a-l sluji cu toată energia în fraţii noştri".
Card. Bertone a dus Bisericii din Belarus afecţiunea paternă a Sfântului Părinte
şi a adresat comunităţii din istoricul oraş Grodno încurajarea de a continua în angajarea
de fidelitate faţă de Cristos şi Biserică, recunoscând că dieceza nu conteneşte în
a căută mereu noi căi de vestire a Evangheliei la oamenii timpului nostru. Întregii
comunităţi a cerut să se roage pentru vocaţii iar episcopilor şi preoţilor, "să acorde
o atenţie constantă la germenii vocaţiilor pe care Domnul îi seamănă şi astăzi în
atâtea inimi tinere". Tuturor, apoi, invitaţia plină de speranţă pe care Ioan Paul
al II-lea, de venerată amintire, obişnuia să o repete şi în afara contextului liturgic:
"Sursum corda!" – "Sus inimile!".