Eu însă vă spun: nu întoarceţi răul celor care vă fac rău (cf Mt, 5, 38-42)
(RV- 16 iunie 2008) Una din problemele care stau mai mult la inima oamenilor
este desigur cea a dreptăţii. În Vechiul Testament era prevăzută
legea talionului pe care ne-a aminteşte pericopa evanghelică din Liturghia de luni
16 iunie 2008: „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Lege care, observaţi bine,
punea deja o limită setei de răzbunare. Isus o înlătură; vrea simplu să pună capăt
oricărei aspiraţii, dorinţe de a face răul. „Aţi auzit că s-a spus…Eu însă vă spun”.
Astfel judecă Domnul şi vrea să-i facă şi pe alţii să judece: răul se înfrânge nu
răspunzând cu rău, ci smulgându-l din rădăcină. Acolo unde el se naşte tot acolo trebuie
să moară: în inima omului. Leacul? O iubire fără măsură. Setea de răzbunare înainte
de a vătăma altora, face rău celui care se adapă, adică o satisface. În schimb iubirea,
nu numai permite de a trăi fericit, ci îi ajută şi pe cei care greşesc să-şi înţeleagă
eroarea. O strângere de mână face mai mult decât o sute de palme peste ceafă; un zâmbet
poate obţine mai mult decât o mie de reproşuri. Iertarea este rodul cel mai genuin
al iubirii. „Iertaţi-vă aşa cum eu v-am iertat pe voi”, ne porunceşte Isus. Cine iubeşte,
şi iubeşte în serios, este dispus să-şi schimbe inima, să-şi regenereze viaţa, să
treacă peste obstacolele slăbiciunii omeneşti, să păşească în ritmul celuilalt, să
împartă cu alţii tot ceea ce are.
Inima lui Isus, vindecă-ne de spiritul
de răzbunare şi dăruieşte-ne iubirea adevărată!