"Sf. Columban, unul din Părinţii Europei; prin viaţa sa ne arată unde stau cu adevărat rădăcinile din care se poate renaşte Europa noastră" - Benedict al XVI-lea, la audienţa generală dedicată cunoscutului călugăr irlandez din secolele VI-VII

RV 11 iun 2008. Europa se poate renaşte din rădăcinile creştine: a afirmat Benedict al XVI-lea la audienţa generală, miercuri în Piaţa Sfântul Petru, dedicată Sfântului Columban (anii cc. 543 – 615), abate irlandez sărbătorit la 23 noiembrie în calendarul roman sau latin, cunoscut pentru vestirea Evangheliei pe Bătrânul Continent. "Un sfânt european", "unul din Părinţii Europei", l-a definit Episcopul Romei pe Sf. Columban, punând accentul pe rigoarea sa morală împotriva corupţiei şi contribuţia sa la rădăcinile creştine ale Europei pe cale de a se naşte. Viaţa de rugăciune, asceza, studiul şi rigoarea morală, i-au adus Sf. Columban nu puţine probleme cu ierahia bisericească şi clasa politică:
• "Împreună cu irlandezii timpului său, era conştient de unitatea culturală a Europei".

Benedict al XVI-lea a adăugat că cel mai cunoscut călugăr irlandez din Evul mediu timpuriu "şi-a dăruit toată energia pentru a alimenta rădăcinile creştine ale Europei care se năştea". Papa l-a amintit ca om de mare cultură şi bogat în darurile harului, "ctitor neobosit de mănăstiri"; "mulţi tineri, a afirmat Pontiful, cereau să fie primiţi în comunitatea monastică pentru a trăi, asemenea lui, această viaţă exemplară care reînnoia cultivarea pământului şi a sufletului"; întemeierea a trei centre monahale aparţine primei faze a acţiunii sale misionare, când împreună cu alţi fraţi, porneşte de pe insula sa pentru o vastă mişcare în diverse Ţări ale Europei occidentale; apoi, dificultăţile puse de unii episcopi, pe care îi mustra datorită comportamentului lor, urmate de ostilitatea deschisă a regelui Teodoric, căruia îi reproşa cu asprime relaţiile de adulter.

Benedict al XVI-lea a amintit toate acestea definindu-l intransigent în chestiunile morale, dar subliniind în acelaşi timp că prin mărturia de viaţă şi austeritatea personală – care nu era un scop în sine – Sf. Columban a reuşit să aducă din nou Evanghelia în acele regiuni unde păgânismul abătuse încreştinarea precedentă. Aceeaşi mărturie viguroasă, prin credinţă şi evanghelizare, o va aduce şi în Italia, unde viaţa bisericească era în dificultate:
• "Viaţa Bisericii era sfâşiată de erezia ariană şi de o schismă care îndepărtase de la comuniunea cu Episcopul Romei cea mai mare parte a bsericilor din nordul Italiei ".

Columban a întemeiat şi în Italia o mănăstire, la Bobbio, care avea să devină un centru de cultură comparabil, prin importanţă, doar cu cel de la Montecassino. Referitor la cultura Sf. Columban, Papa a amintit că într-una din scrisorile sale, trimisă papei Grigore cel Mare, se găseşte pentru prima dată expresia "totius Europae", cu referinţă, întocmai la prezenţa Bisericii pe cuprinsul "întregii Europe" (cf Epistula I,1). Din învăţăturile sale, Pontiful a subliniat "Regula monachorum" (Regula monahilor) care trasează imaginea ideală a călugărului; deasemeni, ceea ce a definit "un fel de cod penal pentru infracţiunile călugărilor", cu pedepse care astăzi trezesc uimire dar, a precizat Papa, sunt uşor explicabile dacă ţinem cont de mentalitatea timpului şi a ambientului respectiv.

Memorabilă, apoi, povestirea despre Columban şi însoţitorii săi când au fost condamnaţi de Casa regală a lui Teodoric la exil definitiv: au fost îmbarcaţi în mare, dar nava s-a împotmolit la mică distanţă de ţărm; văzând în aceasta un semn divin, căpitanul a renunţat la execuţia pedepsei şi din teamă faţă de Dumnezeu, i-a readus pe călugări la ţărm. În loc să renunţe la vestirea Evangheliei, Sf. Columban a trecut Alpii cutreierând cu un nou elan ţinuturile din jurul lacului Zurich şi apoi, cele din jurul lacului Konstanz, pentru încreştinarea populaţiilor alemane de lângă Bregenz (astăzi în Austria). De roadele misiunii sale, aveau să beneficieze în ultimele decenii şi comunităţile catolice din România, confirmând peste veacuri încă o dată valoarea europeană a apostolatului său.

Mesajul Sf. Columban, a încheiat Benedict al XVI-lea, se rezumă într-o fermă chemare la convertire şi la detaşarea de bunurile pământeşti în vederea moştenirii veşnice. "Dacă omul – scria Sf. Columban – va folosi în mod just acele facultăţi pe care Dumnezeu i le-a dăruit sufletului său, atunci va fi asemenea lui Dumnezeu" (Instructiones, XI). Prin viaţa sa ascetică şi comportamentul său fără compromisuri în faţa corupţiei celor puternici ai lumii, el evocă figura severă a Sf. Ioan Botezătorul. Apoi, vorbind spontan, Papa a afirmat:
• "Cu energia sa spirituală, cu credinţa sa, cu iubirea sa faţă de Dumnezeu şi de aproapele, el a devenit cu adevărat unul din Părinţii Europei, care ne arată şi astăzi unde stau rădăcinile din care se poate renaşte Europa noastră".

La saluturile în diferite limbi, Papa a urat pelerinilor polonezi ca vizita la mormintele Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul şi la alte locuri sfinte să-i ajute să crească în credinţă. În italiană, Sf. Părinte a mulţumit grupului de pelerini din dieceza de Assisi, la un an de la vizita pontificală; în fine, un salut special pentru tineri, bolnavi şi copii, în comemorarea Sfântului apostol Barnaba: mărturia apostolului să fie încurajare de a se lăsa călăuziţi de Spiritul lui Isus cel Înviat, sprijin pentru a accepta voinţa lui Dumnezeu şi ajutor în a da mărturie pentru iubirea lui Cristos.

Primiţi acum şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict al XVI-lea la audienţa generală, miercuri în Piaţa Sf. Petru, de unde ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio cu Binecuvântarea Apostolică: