Reuniunea la vârf asupra alimentaţiei promovată de FAO avertizează asupra riscuului
unor conflicte din cauza hranei
(RV - 3 iunie 2008) Preşedintele Giorgio Napolitano
a deschis maţi dimineaţă la Roma lucrările summit-ului FAO dedicate siguranţei alimentare,
amintind responsabilităţile tuturor în eliminarea cauzelor care au provocat penuria
de hrană. Imediat după aceea cuvântul a trecut la secretarul general al Naţiunilor
Unite, Ban Ki-moon, care a lansat semnalul de alarmă: până în 2030 va fi nevoie de
o cantitate de hrană cu 50% mai mare. În discursurile celor peste 40 de şefi de Stat
şi de guvern, atenţia s-a concentrat asupra situaţiilor de sărăcie din mediul rural
şi asupra producţiei de biocarburanţi.
„A sosit timpul de a acţiona”, aceasta
a fost fraza cea mai frecventă în discursurile şefilor de Stat şi de guvern reuniţi
în „citadela” FAO din Roma pentru a găsi o soluţie penuriei de hrană în lume. Secretarul
general al ONU, Ban Ki-moon care conduce forţa de intervenţie internaţională pentru
a înfrunta emergenţa avertizează cele 183 de State prezente la Conferinţă asupra necesităţii
de a revizui măsurile politice adoptate în acest sens până acum. Secretarul general
ONU a spus că astăzi 850 milioane de persoane suferă de foame, dar în următorii ani
ar putea creşte cu alte 100 milioane. Cifrele estimative ale Naţiunilor Unite indică
în mod clar necesitatea unei creşteri a producţiei de hrană cu 50% până în 2030. Jaques
Diouf, directorul general al GFAO cere un plan de acţiune de 30 miliarde de dolari
anual pentru a ieşi din criza alimentară. „Numai cu resurse de ordinul aceste mărimi”,
a explicat Diouf, „se va putea în sfârşit îndepărta spectrul conflictelor privind
hrana ce se profilează la orizont”.
Problema siguranţei alimentare, a reafirmat
directorul general al FAO, „este o problemă politică, o chestiune de prioritate. În
ciuda alocărilor consistente de resurse pentru înfruntarea emergenţei din partea
PAM, a Băncii Mondiale şi celorlalte instituţii financiare internaţionale pentru dezvoltare
precum IFAD toate par să fie concorde asupra necesităţii unor reforme structurale
pentru relansarea agriculturii.
În deschiderea lucrărilor preşedintele Republicii
italiene Giorgio Napolitană a invitat toate Statele să devină conştiente de erorile
comise în trecut. „Pentru a depăşi această dramatică criză alimentară - a explicat
Napolitano - nu se poate conta doar pe factorii de echilibru ai pieţei de desfacere”,
dare sunt necesare intervenţii de tip structural şi o cooperare strânsă în cadrul
Naţiunilor Unite.
Foarte aplaudată în acest sens a fost intervenţia preşedintelui
francez Nikolas Sarkozy care a anunţat o creştere a fondurilor alocate pentru ajutor
alimentar cu 60 milioane de euro. În scurt timp a spus Sarkozy va trebuie să punctăm
pe accesul la credit din partea producătorilor, dar pe termen lung puţin se va putea
face dacă nu se punctează pe o modernizare a infrastructurilor agricole în ţările
în curs de dezvoltare. Între propunerile avansate de Franţa se află şi crearea unui
comitet ştiinţific specializat asupra temelor agriculturii şi alimentaţiei.
A
fost în schimb, în întregime dedicată chestiunii controversate a producţiei de biocarburanţi,
intervenţia preşedintelui brazilian Lula, care a apărat alegerea ţării sale de a pune
accentul pe această resursă care - a declarat Lula - este puternic penalizată de costul
petrolului, ajungând să aibă o incidenţă de 30% din total. Preşedintele Lula a răspuns
apoi celor care acuză Brazilia de despădurirea Amazoniei pentru producţia de biocarburanţi
susţinând că doar 0,3% din producţia de zahăr din trestia de zahăr provine din zonă.