Fie ca ajutoarele să ajungă efectiv la victimele ciclonului Nargis şi să se favorizeze reconstrucţia ţării: papa Benedict către episcopii din Myanmar la încheierea vizitei ad Limina Apostolorum

(RV - 30 mai 2008) O urare sub semnul Sfântului Paul pentru ca Biserica locală birmană să nu se teamă, în prezent şi în viitor, că va cădea din cauza dificultăţilor sau persecuţiilor, dar să rămână tare în încrederea în Dumnezeu şi sigură de sprijinul concret din partea celorlalte Biserici din lume. Încheie astfel, Benedict al XVI-lea discursul său adresat episcopilor din Myanmar, primiţi vineri împreună la încheierea vizitei lor ad Limina Apostolorum. Papa a dedicat amplul spaţiu situaţiei ţării asiatice - lovită de ciclonul Nargis şi în dificultate în privinţa distribuţiei ajutoarelor - şi a solicitat episcopilor să studieze cu „claritate” planurile pastorale cu care înţeleg să se îngrijească de mica lor comunitate catolică locală.

„Biserica din Myanmar este cunoscută şi admirată pentru solidaritatea sa faţă de săraci şi de toţi cei nevoiaşi. Şi aceasta „a reieşit în special în preocuparea pe care o aţi dovedit-o în urma ciclonului Nargis”. Benedict al XVI-lea pleacă de la actualitatea imediată - de la drama celor peste 30 de mii de vieţi curmate de catastrofă, fără a număra cei 100 de mii de dispăruţi, dispersaţi şi miile de persoane fără adăpost - pentru a pune în relief marea muncă desfăşurată de modesta comunitate catolică din Myanmar, 650 de mii de credincioşi într-o ţară cu 40-45 de milioane de budişti. Acte de generozitate din partea unei mâni de credincioşi capabili să poarte curaj victimelor, în contrast cu calculele politice ale acelora care până în prezent au încetinit sau împiedicat ca maşina solidarităţii internaţionale să desfăşoare din plin propriul potenţial.

Benedict al XVI-lea vorbeşte despre unii şi despre alţii, invocând un fel de bandă preferenţială pentru acele „eforturi concertate” care - spune - să dea „alinare suferinţelor” şi să faciliteze reconstrucţia „infrastructurilor ţării”:
• „În cursul acestor zile dificile, ştiu cât de mult poporul birman a fost recunoscător pentru eforturile depuse de Biserică pentru a furniza adăpost, hrană, apă, medicamente persoanelor încă în dificultate. Urez, ca după acordul încheiat recent în privinţa furnizării de ajutoare din partea comunităţii internaţionale, ca toţi cei care sunt gata să poarte ajutor să fie în măsură să ofere asistenţa celor care au nevoie şi să se poată bucura de un acces efectiv la locurile unde este mai mare nevoie”.

Trecând de la situaţia de emergenţă la analiza situaţiei bisericeşti în Myanmar, Papa a dedicat amplu spaţiu temei vocaţiilor la preoţie şi viaţa călugărească. Sunt bucuros să constat - a spus - că un număr tot mai mare de femei răspund chemării la viaţa consacrată în regiunea voastră, şi se roagă ca mărturia lor să inspire pe alţii pe calea sfaturilor evanghelice. Apoi, Sfântul Părinte s-a oprit asupra „folosirii timpului şi resurselor” care cere formarea seminariştilor şi a încurajat episcopii să facă sacrificiile necesare pentru ca să fie alţi „crainici ai Noii evanghelizări”, în interiorul unei Biserici care astăzi poate conta în ansamblu - cum amintise în prealabil preşedintele episcopilor din Myanmar, arhiepiscopul Paul Grawng - pe 658 de preoţi, 1330 de călugări şi 2084 de catiheţi. Dar, a susţinut apoi papa Benedict, şi laicii:
• „Au nevoie de o solidă ş dinamică formare creştină care să-i stimuleze să poarte mesajul Evangheliei la locurile lor de muncă, în familii şi în societate în general”. Raporturile voastre fac aluzie la entuziasmul cu care laicii organizează foarte multe iniţiative de cateheză şi spirituale, care adesea implică un mare număr de tineri”.

Pentru a fi eficiente, a notat apoi Papa, planurile pastorale trebuie să fie structurate cu grijă, recurgând la nevoie la mijloace adecvate, între care broşuri şi materiale audiovizuale, pentru completarea formării orale. Sunt sigur - a spus Papa - că celelalte Biserici locale din toată lumea vor face tot ce le stă în putinţă pentru a vă furniza materiale. În fine, după invitaţia la a dezvolta tot mai mult relaţiile cu budiştii pentru binele comunităţilor individuale şi întregii naţiuni, Papa a încheiat amintind că „luna viitoare, Biserica inaugurează un special an jubiliar în cinstea Sfântului Paul”. Apostolul neamurilor a fost admirat de-a lungul secolelor pentru perseverenţa sa în încercări şi în tribulaţii şi „ne invită să menţinem fixă privirea asupra slavei care ne aşteaptă, fără a ceda niciodată disperării, durerii, suferinţelor de azi”.

Un exemplu care pentru Papa devine urarea cea mai importantă:
• „Vă invit să vă uniţi Sfântului Paul în încrederea sigură că nimic - nici angoasa, nici prigoana sau lipsurile, nici prezent, nici viitor - nu va fi în stare să ne separeu de iubirea lui Dumnezeu manifestată nouă în Isus Cristos, Domnul nostru”.

Aici serviciul audio: