Dialogul senin şi constructiv între forţele vii ale ţării să ajute Italia să iasă din perioada dificilă: urarea Papei primind Plenara epsicopatului italian

(RV - 29 mai 2008) Valorizând cele mai bune energii ce derivă din marea sa istorie creştină, Italia poate ieşi din perioada dificilă prin care trece: a subliniat papa Benedict al XVI-lea într-un pasionant discurs adresat joi dimineaţă episcopilor italieni, primiţi în audienţă în Aula Sinodului din Vatican cu ocazia celei de-a 58-a adunară generale al Conferinţei episcopale Italiene. Papa s-a oprit asupra unor mari teme precum educaţia noilor generaţii, apărarea celor mai slabi. promovarea viţii şi a familiei. Cuvântul de salut a fost adresat Pontifului de cardinalul Angelo Bagnasco, arhiepiscop de Genova, actualul preşedinte al episcopatului italian.

Prin întâlnirea lui Dumnezeu, izvorul speranţei ce nu dezamăgeşte, „e posibil a regăsi o puternică şi sigură încredere în viaţă”. Benedict al XVI-lea are cuvinte de încurajare pentru „iubita naţiune” italiană care trece printr-o „perioadă dificilă” în care „pare să fi slăbit dinamismul economic şi social”. Papa relevă că „a scăzut încrederea în viitor” în timp ce „a crescut sensul de nesiguranţă din cauza condiţiilor de sărăcie a multor familii”.

Totuşi, adaugă, pot fi sesizate „cu deosebită bucurie semnalele unui nou climat, mai de încredere şi mai constructiv”:
• „Acesta este legat de faptul profilării unor raporturi mai senine între forţele politice şi instituţii în virtutea unei percepţii mai vii a responsabilităţilor comune pentru viitorul naţiunii. Şi ceea ce inspiră curaj este faptul că atare percepţie pare să se lărgească la nivel popular, în teritoriu şi la diferitele categorii sociale. De fapt, este difuză dorinţa de a relua drumul, de a înfrunta şi rezolva împreună cel puţin problemele mai urgente şi mai grave, de a începe un nou anotimp de creştere economică dar şi civilă şi morală”.

Acest climat, a continuat Papa, ane nevoie de o consolidare, altminteri ar putea să se irosească în cazul când „nu s-ar traduce în rezultate concrete”.
• „Şi episcopii, afirmă Papa, pot da ă „contribuţie specifică pentru ca Italia să cunoască un anotimp de progres ţi concordie valorizând acele energii şi acele impulsuri care derivă sin marea sa istorie creştină”.

În acest scop trebuie să spunem şi să mărturisim înainte de toate cu sinceritate comunităţilor noastre bisericeşti şi întregului popor italian că, chiar dacă problemele de înfruntat sunt multe, problema fundamentală a omului de azi rămâne problema lui Dumnezeu. Nici o altă problemă umană şi socială nu va putea fi rezolvată cu adevărat dacă Dumnezeu nu revine în centrul vieţii voastre”.

O reflecţie care îl poartă pe Pontif să se oprească asupra valorii laicităţii sănătoase. Trebuie, a avertizat, „să se reziste oricărei tendinţe de a considera religia, şi în special creştinismul, ca un fapt doar dovedit”:
•”Perspectivele ce se nasc din credinţa noastră oferă în schimb o contribuţie fundamentală clarificării şi rezolvării celor mai mari probleme sociale şi morale ale Italiei şi Europei de azi”.

Papa elogiază atenţia acordată de episcopii italieni familiei întemeiate pe căsătorie. Şi aceasta, explică, mai ales „pentru a încuraja afirmarea unei culturi favorabile şi nu ostile familiei şi vieţii, precum şi a cere instituţiilor publice o politică coerentă şi organică care să recunoască familiei acel rol central pe care ea îl desfăşoară în societate”. O politică, a reamintit, de care Italia are mare şi urgentă nevoie”. Aşa cum puternică trebuie să fie şi angajarea „pentru demnitatea şi tutelarea vieţii umane în orice moment şi în orice stare”:
• „Nici nu putem închide ochii şi să ne ţinem vocea în faţa sărăciei, a necazurilor şi nedreptăţilor sociale care apasă atâta parte a umanităţii şi care cer angajarea generoasă a tuturor, o angajare care să se extindă şi la persoanele care, deşi necunoscute, sunt totuşi în nevoie”.

Evident, a adăugat Papa, „disponibilitatea de a interveni în ajutorul lor trebuie să se manifeste în respectul legilor care tutelează ordinea în desfăşurarea vieţii sociale atât în interiorul unui Stat cât şi faţă de cine vine din exterior”. O parte consistentă a discursului, Benedict al XVI-lea a dedicat-o educaţiei noilor generaţii. Papa a abordat încă o dată tema „emergenţei educative”. Într-o cultură marcată de un „relativism ce acoperă toate domeniile” a fost constatarea sa, „par să înceteze, să dispară certitudinile de bază, valorile şi speranţele care dau sens vieţii”:
• „Se răspândeşte uşor, în rândul părinţilor ca şi a învăţătorilor, tentaţia de a renunţa la propria îndatorire, şi chiar înaintea de aceasta riscul de a nu mai înţelege care este propriul rol şi propria misiune”.

În consecinţă, a avertizat, tinerii „deşi înconjuraţi cu multe atenţii şi feriţi excesiv de încercările şi dificultăţile vieţii, se simt în cele din urmă lăsaţi singuri în faţa marilor provocări pe care le simt că planează asupra viitorului lui”. Pentru episcopi, a spus Sfântul Părinte, răspunsul la emergenţa educativă stă în „transmiterea credinţei noilor generaţii” într-un context, fără îndoială, nu uşor care „îl pune pe Dumnezeu între paranteze şi care descurajează orice alegere cu adevărat angajantă”. Dar nenumărate, este încurajarea sa, sunt carismele prezente în catolicismul italian”:
• „Este sarcina episcopilor de a prim cu bucurie aceste forţe noi, a le susţine, a le favoriza creşterea, a le călăuzi şi orienta astfel încât să se menţină mereu în interiorul albiei mari a credinţei şi comuniunii ecleziale”.

De aici îndemnul de a adopta un mai înalt profil de evanghelizare pentru multele forme şi ocazii de întâlnire şi de prezenţă” cu lumea tinerilor, „în parohii, în oratorii, în şcoli”. Papa a pus apoi accentul pe necesitatea unor educatori care să fie „martori credibili” şi care să pună în centru „formarea deplină şi integrală a persoanei umane”. De aceea, a avertizat, într-un Stat democratic, „care se onorează că promovează libera iniţiativă în orice domeniu nu pare să se justifice excluderea unui sprijin adecvat angajări instituţiilor ecleziastice în domeniul şcolar”.

Benedict al XVI-lea a încheiat discursul elogiind munca mass-mediei catolice care interpretează „în dezbaterea publică” şi „instanţe şi preocupări” ale Bisericii, într-un mod „liber şi autonom dar în spirit de sinceră împărtăşire”. În a 40-a aniversare de la înfiinţare, Papa a exprimat urări cotidianului „Avvenire” de a ajunge la un număr cât mai mare de cititori şi s-a declarat satisfăcut pentru publicarea noii traduceri a Bibliei.

La rândul său, în cuvântul de salut, cardinalul Angelo Bagnasco a pus accentul pe „relevanţa publică a credinţei”. Pentru aceasta, a spus preşedintele episcopatului italian, „atenţia noastră pastorală al aceste chestiuni etice nu se disociază niciodată de chestiunile sociale şi invers”. Cardinalul Bagnasco a amintit că la adunarea plenară a Conferinţei episcopale italiene s-a acordat o deosebită atenţie tinerilor, „asupra felului de a le comunica tinereţea perenă a Evangheliei, frumseţea Bisericii”.
 
Aici serviciul audio: