Dreptul de a se naşte, prima justiţie ce trebuie aplicată: Benedict al XVI-lea, primind
luni reprezentanţii Mişcării pentru Viaţă, la trei decenii de la legalizarea avortului
în Italia; apel al Pontifului pentru o nouă cultură a vieţii.
RV 12 mai 2008.Cu gratitudinea papei Benedict al XVI-lea
pentru acele vieţi încă nenăscute şi salvate de la moarte, s-a încheiat luni audienţa
acordată reprezentanţilor "Mişcării pentru Viaţă", la 30 de ani de la legalizarea
avortului în Italia. În faţa a circa 800 de aderenţi ai Mişcării, primiţi luni
în Aula Binecuvântărilor, Papa a reflectat la "diminuarea progresivă" şi la "respectul
tot mai redus" suferite de valoarea vieţii umane în trei decenii de practici abortive.
Această lege, a observat Pontiful, nu a rezolvat problemele.
Viaţa umană,
cum deseori se afirmă în ultima vreme, este o valoare "non negociabilă". Pentru Papa,
mai mult decât atât, "respectarea vieţii umane este prima justiţie care trebuie aplicată".
Afirmaţia sa este cu atât mai pregnantă dacă este raportată la sensibilitatea crescândă
faţă de drepturile omului în marea parte a lumii contemporane, unde paradoxal, însă,
dreptul de a se naşte pentru cel încă nenăscut şi imposibilitat să se apere, este
condiţionat de "aprecierea individuală a persoanei" care poate recurge la avort pentru
a curma viaţa respectivă. Treizeci de ani de întrerupere a sarcinii autorizată prin
lege în Italia, pentru Sfântul Părinte au produs "efecte" atât în mentalitatea socială
cât şi în rândul creştinilor, efecte ce pot fi rezumate într-o constatare generală:
faţă de acum 30 de ani, viaţa umană valorează astăzi mai puţin. • "Privind
la cele trei decenii şi la situaţia actuală, nu se poate să nu se recunoască
faptul că apărarea vieţii umane a devenit astăzi practic mai dificilă, pentru că s-a
creat o mentalitate de reducere progresivă a valorii acesteia, lăsată la judecata
unei singure persoane. Ca urmare, a reieşit un respect mai redus pentru însăşi persoana
umană, valoare, aceasta, care stă la baza oricărei coexistenţe civilizate, dincolo
de crezul profesat".
Cu siguranţă, a recunoscut Benedict al XVI-lea,
"multe şi complexe sunt cauzele care conduc la luarea unor decizii dureroase precum
avortul". Şi dacă, pe de o parte, Biserica, fidelă poruncii Domnului ei, nu oboseşte
în a afirma că valoarea sacră a existenţei fiecărui om, îşi înfige rădăcinile în planul
Creatorului, • "... pe de alta, îndeamnă la a promova orice iniţiativă de
sprijinire a femeiilor şi familiilor pentru a crea condiţii favorabile primirii vieţii,
şi la tutelarea familiei întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Prin
permisiunea de a recurge la întreruperea de sarcină, nu numai că nu s-au rezolvat
problemele care afectează multe femei şi nu puţine nuclee familiale, dar a provocat
o nouă rană în societăţile noastre, gravate deja din nefericire de suferinţe profunde".
Dificultăţi şi necesităţi ale familiilor, mai ales la începutul constituirii
lor, sunt evidente când scenariul social arată condiţii nefavorabile în care acestea
trebuie să-şi croiască un drum. Papa a enumerat câteva dintr ele: "lipsa unui loc
de muncă sigur, legislaţii deseori carente în privinţa maternităţii, imposibilitatea
de a asigura copiilor un sprijin material adecvat". Cu toate acestea, a continuat
Sf. Părinte, este necesară concertarea eforturilor pentru ca diversele instituţii
să pună din nou în centrul acţiunii lor apărarea vieţii umane şi atenţia prioritară
faţă de familie, în sânul căreia viaţa se naşte şi se dezvoltă. Apoi, îndemnul Papei
adresat mai ales creştinilor: • "Daţi mărturie în mod concret că respectarea
vieţii este prima justiţie ce trebuie aplicată. Pentru cine are darul credinţei, acesta
devine un imperativ inderogabil, pentru că cine îl urmează pe Cristos este chemat
să fie tot mai mult "profet" al unui adevăr care niciodată nu va putea fi eliminat:
Dumnezeu singur este Stăpânul vieţii".
Papa şi-a exprimat
gratitudinea pentru activitatea depusă de Mişcarea pentru Viaţă, al cărei preşedinte
a afirmat că există şi semne de speranţă, chiar şi dincolo de marea suferinţă provocată
de cele cinci milioane de avorturi legale în Italia ultimelor trei decenii. Semnele
de speranţă sunt cei circa 100.000 de copii care, prin sprijinul acordat mamelor,
au fost ajutaţi să vină pe lume de Mişcarea pentru Viaţă. Fapt care a suscitat gratitudinea
deplină a papei Benedict al XVI-lea, amintind şi sprijinul oferit Mişcării de Ioan
Paul al II-lea la douăzeci de ani de la promulgarea legii: • "După zece ani,
eu sunt cel care vă mulţumeşte pentru serviciul adus Bisericii şi societăţii! Câte
vieţi umane aţi salvat de la moarte! Continuaţi pe acest drum, nu vă fie teamă, pentru
ca surâsul vieţii să învingă pe buzele tuturor copiilor şi mamelor!".