Redescoperiţi prezenţa Duhului Sfântă în viaţa voastră creştină şi importanţa sacramanetelor
Botezului şi a Mirului: îndemn al Papei la ultimul antifon pascal din acest an, Regina
coeli, în solemnitatea Rusaliilor (text)
(RV - 11 mai 2008) Câteva zeci de mii de persoane, credincioşi romani şi pelerini
dar şi simpli turişti s-au reunit duminică în Piaţa Sfântul Petru pentru a asculta
cuvântul de învăţătură pronunţat de Papa de la fereastra biroului său particular şi
a se ruga împreună pentru ultima dată anul acesta antifonul marian pascal „Regina
coeli - Bucură-te, Regină a cerului”. Da fapt,
cu solemnitatea Rusaliilor sau Cincizecimii se încheie Timpul pascal după calendarul
liturgic roman sau latin. Urmează acum Timpul liturgic ordinar sau Timpul de peste
an în care se reia antifonul marian „Angelus Domini - Îngerul Domnului”.În alocuţiunea
sa papa Benedict a invitat la redescoperirea prezenţei Duhului Sfânt în viaţa creştină
şi a importanţei sacramentelor Botezului şi Mirului sau Confirmaţiunii. După, recitarea
rugăciunii mariane de Paşte, Papa a lansat un presant apel pentru Liban.
Iată
alocuţiunea Papei în traducerea noastră de lucru:
Drag fraţi şi surori, Celebrăm
astăzi solemnitatea Rusaliilor, antică sărbătoare ebraică în care se comemora Legământul
încheiat de Dumnezeu cu poporul său la Muntele Sinai (cf Es 19). Ea a devenit şi sărbătoare
creştină tocmai pentru ceea ce se petrece cu această ocazie, 50 de zile după Paştele
lui Isus. Citim în Faptele Apostolilor că ucenicii erau reuniţi în rugăciune în Cenaclu,
când peste ei a coborât cu putere Duhul Sfânt, ca vânt şi ca foc. Atunci ei au început
să anunţe în multe limbi vestea cea bună a învierii lui Cristos (cf 2,1-4). Acela
a fost „botezul în Duhul Sfânt”, care fusese deja prevestit de Ioan Botezătorul: „Eu
vă botez cu apă - spune mulţimilor - dar cel la vine după mine este mai puternic decât
mine…El vă va boteza în Duh Sfânt şi foc” (Mt 3,11). Într-adevăr, toată misiunea lui
Isus fusese finalizată să dăruiască oamenilor Duhul lui Dumnezeu şi să-i boteze în
„baia” sa de renaştere. Aceasta s-a realizat prin glorificarea sa (cf In 7,39), adică
prin moartea şi învierea sa: atunci Duhul lui Dumnezeu a fost turnat în mod din abundenţă,
ca o cascadă capabilă să purifice orice inimă, să stingă incendiul răului şi să aprindă
în lume focul iubirii divine.
Faptele Apostolilor prezintă Rusaliile ca împlinirea
acestei promisiuni şi deci ca încununare a întregii misiuni a lui Isus. El însuşi,
după învierea sa, le-a poruncit ucenicilor să rămână la Ierusalim, căci - a spus -
„veţi fi botezaţi în Duh Sfânt nu după multe zile”(Fap 1,5); şi a adăugat: „Veţi primi
puterea Duhului Sfânt care va coborî peste voi şi îmi veţi fi martori la Ierusalim,
în toată Iudeea şi Samaria şi până la marginile pământului” (Fap 1,8). Rusaliile sunt
deci, în mod special, botezul Bisericii care întreprinde misiunea sa universală începând
de pe străzile Ierusalimului, prin predicarea prodigioasă în diferitele limbi ale
umanităţii. În acest botez al Duhului Sfânt sunt inseparabile dimensiunea personală
şi cea comunitară, singularul ’eu’ al ucenicului şi pluralul ’noi’ al Bisericii. Duhul
consacră persoana şi o face în acelaşi timp mădular viu al Trupului mistic al lui
Cristos, părtaşă la misiunea de a mărturisi iubirea sa. Şi aceasta se realizează prin
Sacramentele iniţierii creştine: Botezul şi Confirmaţiunea. În Mesajul meu pentru
apropiata Zi Mondială a Tineretului 2008, am propus tinerilor să redescopere prezenţa
Duhului Sfânt în viaţa lor şi, astfel, importanţa acestor Sacramente. Astăzi aş dori
să extind invitaţia la toţi: să redescoperim, iubiţi fraţi şi surori, frumuseţea de
a fi botezaţi în Duhul Sfânt; să recăpătăm conştiinţa Botezului şi a Mirului nostru,
izvoare de har mereu actual.
Să cerem Fecioarei Maria să dobândească astăzi
Bisericii noi Rusalii, care să reverse în toţi, în mod special în tineri, bucuria
de a trăi şi mărturisi Evanghelia.
După recitarea antifonului marian
pascal, pentru ultima dată anul acesta, deoarece cu Rusaliile se încheie
Timpul liturgic al Paştelui, papa Benedict a lansat un presant apel pentru
Liban:
„Am urmărit cu profundă preocupare, în zilele trecute, situaţia
din Liban, unde, stagnării iniţiativei politice, i-au urmat, mai întâi, violenţa verbală
şi apoi ciocnirile armate, soldate cu numeroşi morţi şi răniţi. Chiar dacă, în ultimele
ore, tensiunea s-a atenuat, considera astăzi o îndatorire de a îndemna libanezii să
abandoneze orice logică de contrapunere agresivă, care ar purta scumpa lor ţară spre
ireparabil. Dialogul, înţelegerea reciprocă şi căutarea compromisului rezonabil
sunt singura cale ce poate restitui Libanului instituţiile sale şi populaţiei
siguranţa necesară pentru o viaţă cotidiană demnă şi plină de speranţă în ziua de
mâine. Fie ca Libanul, prin mijlocirea Doamnei Noastre a Libanului, să ştie să
răspundă cu curaj vocaţiei sale de a fi, pentru Orientul Mijlociu şi pentru lumea
întreagă, semn de reală posibilitate de convieţuire paşnică şi constructivă între
oameni. Diferitele comunităţi care îl compun - cum amintea Exortaţia post-sinodală
O nouă speranţă pentru Liban (cf n.1) - sunt în acelaşi timp ’o bogăţie, o originalitate
şi o dificultate. Dar a face să trăiască Libanul este o îndatorire comună a tuturor
locuitorilor săi’. Împreună cu Maria, Fecioare în rugăciune la Rusalii, să cerem
de la Cel Atotputernic o abundentă revărsare a Duhului Sfânt, Duhul unităţii şi concordiei,
care să inspire tuturor gânduri de pace şi de reconciliere”.
Apoi papa Benedict
a salutat „cu afecţiune numerosul grup de „Tineri pentru unitate” din cadrul Mişcării
Focolarelor, provenind din multe ţări din cele cinci continente. „Dragi adolescenţi,
voi sunteţi un frumos semn al faptului că Biserica vorbeşte toate limbile! Urmând
carisma Chiarei Lubich, continuaţi cu entuziasm „cursa voastră pentru unitate”.
Au
urmat saluturi în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi din nou
în italiană.