În audienţă la Benedict al XVI-lea, patriarhul şi catolicosul Karekin al II-lea: "Duhul
Sfânt poate deschide uşi care s-au închis, să inspire cuvinte care au fost uitate,
să restabilească legături care au fost rupte".
RV 09 mai 2008. Chiar dacă drumul ecumenic pare anevoios,
creştinii trebuie să se lase călăuziţi de încrederea în Duhul Sfânt pentru a ajunge
la deplina unitate: a afirmat Benedict al XVI-lea primind vineri în Vatican patriarhul
şi catolicosul tuturor armenilor Karekin al II-lea. Episcopul Romei a prezidat
în Sala Clementină celebrarea ecumenică a Orei Medii, din rugăciunea breviarului roman,
la care a luat parte activă Beatitudinea Sa Karekin al II-lea împreună cu o delegaţie
de episcopi şi credincioşi armeni. La rugăciunea Orei Medii, la care s-au alternat
rugăciuni în latină şi armeană, a participat şi card. Walter Kasper, preşedintele
Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.
"Duhul Sfânt
poate deschide uşi care au fost închise, să inspire cuvinte care au fost uitate, să
unească legături care au fost rupte". Pornind de la apropiata solemnitate a Rusaliilor
din ritul roman sau latin, Benedict al XVI-lea a subliniat că Duhul Sfânt a reunit
într-un singur glas, limbile diferite ale mulţimii adunată la Ierusalim pentru a mărturisi
credinţa. "Drumul spre restaurarea unei depline şi vizibile comuniuni între toţi creştinii
poate părea lung şi anevoios", a observat Sf. Părinte. "Mult rămâne încă de făcut
pentru a vindeca dezbinările adânci şi dureroase care desfigurează Chipul lui Cristos".
Cu toate acestea, a continuat Papa, Spiritul Sfânt continuă să conducă Biserica în
mod surprinzător şi adesea neaşteptat. "Dacă inimile şi minţile noastre sunt deschise
faţă de Duhul comuniunii, a îndemnat, Dumnezeu poate face din nou minuni în Biserică,
restabilind legăturile unităţii": • "Pe drumul nostru ecumenic, s-au făcut progrese
importante în a înţelege controversele doctrinare care ne-au dezbinat, mai ales în
privinţa chestiunilor de cristologie". De aici, urarea ca efortul Comisiei Comune
pentru dialogul teologic cu Bisericile ortodoxe, din care face parte şi cea apostolică
armeană, să poată duce la o "comuniune deplină şi vizibilă" şi să poată veni ziua
în care "unitatea noastră în credinţă va face posibilă o celebrare comună a Euharistiei".
A se angaja pentru unitatea creştină, a afirmat, este un act de încredere şi ascultare
în lucrarea Duhului Sfânt care conduce Biserica la realizarea deplină a programului
lui Dumnezeu, în conformitate cu voinţa lui Cristos". • "Istoria recentă a Bisericii
apostolice armene, a continuat Sf. Părinte, a fost scrisă în culorile contrastante
ale persecuţiei şi martiriului, ale întunericului şi speranţei, ale umilirii şi renaşterii
spirituale". De aceea, libertatea redobândită a Bisericii în Armenia a fost un motiv
de bucurie pentru noi toţi. Papa a elogiat "rezultatele pastorale extraordinare",
atinse într-un timp atât de scurt, în Armenia şi în diaspora, mai ales dacă se ţine
cont de vastitatea efortului de reconstrucţie a Bisericii depus de Karekin al II-lea.
Pontiful a enumerat câteva din provocările înfruntate în aceşti ani de Biserica apostolică
armeană: educarea noilor generaţii, formarea clerului, construcţia de biserici şi
centre comunitare, asistenţa caritabilă faţă de cei în suferinţă, promovarea valorilor
creştine.
• "Mulţumită conducerii sale pastorale – a fost elogiul lui Benedict
al XVI-lea adus lui Karekin al II-lea – lumina glorioasă a lui Cristos străluceşte
din nou asupra Armeniei şi se pot auzi din nou cuvintele salvifice ale Evangheliei".
Papa a amintit relaţiile cordiale ale catolicosului Vasken I şi Karekin I cu Paul
al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea. Efortul lor pentru unitatea creştinilor, a evidenţiat
Succesorul lui Petru, a deschis o nouă eră în raporturile dintre Biserica apostolică
armeană şi Biserica catolică. Papa a menţionat "dificultăţile recente îndurate de
poporul armean" şi a încheiat discursul său reînnoind sprijinul Bisericii catolice
"în căutarea păcii, dreptăţii şi binelui comun".
La rândul său, Karekin al
II-lea l-a invitat pe Benedict al XVI-lea, şi în numele preşedintelui republicii,
să viziteze Armenia, cum a făcut deja Ioan Paul al II-lea în 2001. A subliniat apoi
importanţa unităţii creştinilor, în special într-o lume globalizată în care se pierde
tot mai mult respectul pentru viaţă şi om, odată cu iubirea faţă de Dumnezeu. Catolicosul
tuturor armenilor a reluat, în fine, îndemnul papei Benedict al XVI-lea din recenta
sa călătorie în Statele Unite, de a întreprinde calea dialogului şi a păcii în locul
confruntării şi a violenţei, subliniind că pentru o mai bună apărare a drepturilor
omului şi promovarea păcii, trebuie învigorată legătura dintre Bisericile creştine.