În vizită „ad Limina” la Benedict al XVI-lea, episcopii din Ungaria; cardinalul Péter
Erdö: avem nevoie de dinamismul misionar pentru a contrasta secularizarea
(RV – 5 mai 2008) A început luni dimineaţa, în Vatican, vizita
ad Limina a episcopilor unguri, ce va dura până sâmbătă. Benedict
al XVI-lea s-a întâlnit cu un prim grup de episcop,i condus de cardinalul Péter Erdö,
arhiepiscop de Esztergom-Budapesta şi preşedinte al Conferinţei Episcopale din Ungaria.
Colega noastră Marta Vertse de la programul ungar l-a intervievat pe cardinalul Erdö
în legătură cu planul pastoral pe care Biserica din Ungaria îl va prezenta Papei:
• „Înainte de toate trebuie să prezentăm situaţia din diecezele noastre, adică
condiţiile în care Biserica trăieşte şi parametrii funcţionali ai slujirii acesteia.
După schimbarea sistemului, după căderea comunismului, am putut redeschide diferite
instituţii. Nu a fost decizia noastră ca Biserica să aibă din nou şcoli proprii, licee
bune, o universitate, diverse instituţii sociale, ci a fost decizia societăţii. În
acelaşi timp era necesară revitalizarea parohiilor, care se bucură astăzi de o importantă
libertate de funcţionare. Şi unele bunuri, mă refer la edificii, au fost restituite
Bisericii. Aşadar, trebuie să revitalizăm structurile şi, în acelaşi timp, să înviorăm
comunităţile, pentru că acum se apreciază, la nivel teoretic, contribuţia Bisericii
– în calitatea de comunitate religioasă – la viaţa societăţii. Diverse statistici
şi studii sociologice revelează că – în Ungaria – cei care urmează credinţa unei Biserici,
a unei anumite comunităţi religioase şi care practică în mod permanent religia lor,
lucrează mai mult, apreciază mai mult raporturile interpersonale, acordă şi solicită
încredere în ambientele în care trăieşte şi, mai ales, sunt mult mai toleranţi în
privinţa celorlalţi. Deci, contribuţia Bisericii rezultă ca fiind necesară şi din
punct de vedere economic pentru societate, chiar şi în privinţa societăţii civile.
Pentru noi, îndatorirea prezentă cea mai actuală este a misiunii într-o societate
foarte secularizată unde, din păcate, numărul naşterilor este mult mai scăzut, populaţia
este în scădere numerică, numărul botezurilor se diminuează, la fel şi cel al catolicilor
practicanţi; de exemplu, doar între 8% şi 10% dintre catolicii din dieceza noastră
– de Esztergom – participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie. Ne confruntăm
deci cu o secularizare preocupantă şi tocmai de aceea nu mai este suficient vechiul
comportament al preotului, adică acela de a aştepta în parohie venirea credincioşilor,
ci este necesară o atitudine cu mult mai misionară.
Eminenţă, au trecut şapte
ani de la ultima vizită „ad Limina” a prelaţilor unguri. Între timp s-a schimbat scenariul
internaţional; Ungaria, împreună cu alte ţări vecine, a devenit membră a Uniunii Europene.
Ca preşedinte al Conferinţei Episcopale din Ungaria, cum vedeţi rolul Bisericii din
Ungaria în contextul european? • „Înainte de toate, Uniunea Europeană ca atare,
în ciuda oricărei discuţii privind valorile la care ar trebui să se raporteze – constituie
o posibilitate pentru o reconciliere, pentru o convieţuire mai paşnică şi pentru o
cooperare creatoare. În acest sens, Biserica Catolică are cu siguranţă o posibilitate
şi un minister special, şi anume slujirea împăcării şi întărirea fraternităţii între
popoare. De aceea, am avut iniţiativa unui act de reconciliere cu episcopatul din
Slovacia – care a avut loc la Esztergom în 2006 – avem bune şi constante raporturi
cu episcopii din Croaţia, Austria şi Polonia şi acum începem să căutăm o formă instituţională
regulară de dialog cu episcopii din România. Şi atunci, cred că în contextul Uniunii
Europene, Biserica poate contribui foarte mult la reconciliere, la iertare, la purificarea
memoriei, aşadar la răspândirea unei culturi a carităţii”.