Preotul are misiunea să semene bucuria Evangheliei; salut al lui Benedict al XVI-lea
pentru Bisericile Răsăritene care sărbătoresc Paştele; apel al Pontifului pentru Somalia,
Darfur şi Burundi, duminică la rugăciunea "Regina coeli" (text)
(RV - 27 aprilie 2008) Angajat în solemna Liturghie pentru hirotonirea
a noi preoţi pentru dieceza de Roma, Benedict al XVI-lea s-a prezentat la fereastra
biroului său particular din Palatul apostolic cu aproape 20’
întârziere, după ora 12, la întâlnirea duminicală cu pelerinii
reuniţi în Piaţa Sfântul Petru pentru recitarea antifonului marian pascal „Regina
coeli - Bucură-te, Regină a cerului”. De fapt, nu a recitat
antifonul la altarul bazilicii, ci a urcat la „loja a treia” a Palatului apostolic
şi s-a înfăţişat mulţimii din piaţa San Pietro - circa 60 de mii de persoane - şi
de la fereastra biroului a recitat antifonul marian, precedat de o alocuţiune specială
şi adresând saluturi pascale pentru Bisericile Răsăritene care sărbătoresc Paştele
precum şi un presant apel pentru situaţiile dramatice din Somalia, regiunea sudaneză
Darfur şi Burundi. Iată alocuţiunea Papei în traducerea noastră
de lucru:
Dragi fraţi şi surori, S-a încheiat de curând în bazilica
Sfântul Petru celebrarea în timpul căreia am hirotonit
29 noi preoţi. Acesta este, în fiecare an, un moment special de har şi de
mare sărbătoare: limfă reînnoită este infuzată în ţesutul comunităţii atât ecleziale
cât şi cetăţeneşti. Dacă prezenţa preoţilor este indispensabilă pentru viaţa Bisericii,
ea este însă preţioasă pentru toţi. În Faptele Apostolilor se citeşte că diaconul
Filip a purtat Evanghelia într-un oraş din Samaria; lumea a aderat cu entuziasm la
predica sa, şi văzând semnele minunate pe care le făcea asupra bolnavilor; „şi o mare
bucurie i-a cuprins pe toţi în acel oraş” (1,8). Aşa cum am amintit noilor prezbiteri
în cursul celebrării euharistice, acesta este sensul misiunii Bisericii şi în special
al preoţilor: să semene în lume bucuria Evangheliei! Unde Cristos este predicat cu
forţa Duhului Sfânt şi este primit cu suflet deschis, societatea, deşi plină de atâtea
probleme, devine „oraş al bucuriei” - cum sună titlul unei renumite cărţi referitoare
la opera Maicii Tereza din Calcutta. Aceasta, deci, este urarea pe care o fac noilor
preoţi, pentru care vă invit pe toţi să vă rugaţi: fie ca ei să poată răspândi, acolo
unde vor fi destinaţi, bucuria şi speranţa care izvorăsc din Evanghelie.
În
realitate, acesta este şi mesajul pe care l-am dus zilele trecute în Statele Unite
ale Americii, prin călătoria apostolică ce avea ca moto aceste cuvinte: Christ
our Hope - Cristos speranţa noastră. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru
că a binecuvântat din plin această deosebită experienţă misionară a mea şi mi-a dat
să mă fac instrument al speranţei lui Cristos pentru acea Biserică şi pentru acea
ţară. În acelaşi timp, îi mulţumesc pentru că eu însumi am fost întărit în speranţă
de catolicii americani: am găsit, de fapt, o mare vitalitate şi voinţa decisă de a
trăi şi mărturisi credinţa în Isus. Miercurea viitoare, în timpul audienţei generale,
îmi propun să mă opresc mai pe larg cu privire la această vizită a mea în America.
Astăzi
multe biserici Orientale sărbătoresc, după calendarul iulian, marea solemnitate a
Paştelui. Doresc să exprim acestor fraţi şi surori ai noştri fraterna mea
apropiere spirituală. Îi salut cordial, rugând pe Dumnezeu Unul-Întreit să-i întărească
în credinţă, să-i umple cu lumina strălucitoare care emană din învierea Domnului şi
să-i mângâie în nu uşoare situaţii în care adesea trebuie să trăiască şi să mărturisească
Evanghelia. Vă invit pe toţi să vă uniţi cu mine în a o invoca pe Maica Domnului,
pentru ca strada de mult timp întreprinsă a dialogului şi colaborării să poarte curând
la o mai completă comuniune cu toţi ucenicii lui Cristos, pentru ca să fie un semn
din ce în ce mai luminos de speranţă pentru toată omenirea."
După urările
pascale pentru Bisericile Orientale, imediat un apel pentru trei
situaţii îngrijorătoare din Africa: Somalia, regiunea
Darfur din Sudan şi Burundi.
"Ştirile
care sosesc din unele ţări africane continuă să fie motive de profundă suferinţă şi
vie preocupare. Vă cer să nu uitaţi aceste evenimente şi pe fraţii şi surorile care
sunt implicaţi în ele! Vă cer să vă rugaţi pentru ei şi să deveniţi glasul lor! În
Somalia, în special la Mogadishu, aspre ciocniri armate fac din ce în ce mai dramatică
situaţia umanitară a acelei dragi populaţii, de prea mulţi ani oprimată sub povara
brutalităţii şi mizeriei. În Darfur, în pofida unor licăriri momentane, rămâne
o tragedie fără capăt pentru sute de mii de persoane lipsite de apărare şi abandonate
în voia lor. În fine, în Burundi. După bombardamentele din zilele trecute care
au lovit şi terorizat locuitorii capitaliei Bujumbura şi atins şi sediul nunţiaturii
apostolice şi în faţa riscului unui nou război civil, invit toate părţile în cauză
să reia fără întârziere calea dialogului şi reconcilierii. Am încredere că autorităţile
politice locale, responsabilii comunităţii internaţionale şi fiecare persoană de bună
voinţă nu vor omite eforturi pentru a face să înceteze violenţa şi să onoreze angajamentele
asumate, încât să se pună baze solide păcii şi dezvoltării. Să încredinţăm intenţiile
noastre, Mariei, Regina Africii."
După recitarea antifonului pascal, papa
Benedict a adresat saluturi în diferite limbi, mai multe, de această
dată, decât cele obişnuite: franceză, engleză, germană,
spaniolă, slovenă, croată, polonă şi italiană.