Acolo unde Cristos este predicat, şi societatea devine un "oraş al bucuriei": Papa la Sfânta Liturghie de sfinţire a 29 de preoţi, prezidată duminică în bazilica Sfântul Petru; salutul pascal al Papei adresat Bisericilor Orientale şi nou apel pentru pace în Africa

(RV - 27 aprilie 2008) Benedict al XVI-lea a oficiat duminică dimineaţă Liturghia solemnă în bazilica Sfântul Petru pentru hirotonirea a 29 noi preoţi din dieceza Romei. Lor Papa le-a încredinţat misiunea „de a semăna în lume bucuria Evangheliei”; într-o lume „adeseori tristă şi negativă” - a afirmat Sfântul Părinte - este necesar ca „focul Evangheliei să ardă înlăuntrul vostru”. Fără iubirea lui Isus - a adăugat - se rămâne excluşi de la mişcarea trinitară şi se pliază” asupra propriei persoane, „pierzând capacitatea de a primi şi comunica pe Dumnezeu”. După Sfânta Liturghie, la întâlnirea cu credincioşii din Piaţa Sfântul Petru pentru recitarea antifonului „Regina coeli”, Benedict al XVI-lea a adresat saluturi de solemnitatea Învierii Domnului Bisericilor Răsăritene care sărbătoresc Paştele după calendarul iulian şi a lansat un apel cerând credincioşilor să se roage pentru gravele situaţii din Somalia, Darfur şi Burundi.
 
• Secvenţe muzicale "Lo Spirito del Signore è su di me".
Câteva clipe, „un timp foarte scurt, dar încărcat cu un extraordinar conţinut spiritual”, au însoţit momentul central al ritului hirotonirii: punerea mâinilor din partea episcopului Romei pe capul fiecărui diacon cu „invocarea lui Dumnezeu ca să reverse Duhul său asupra lor şi să-i transforme făcându-i părtaşi la Preoţia lui Cristos”. Este un gest - a remarcat Papa - care „nu are nimic magic” dar este „un semn inseparabil al rugăciunii, constituind o prelungire tăcută a acesteia”:
• „În acea rugăciune în tăcere se petrece întâlnirea dintre două libertăţi: libertatea lui Dumnezeu, care lucrează prin Duhul Sfânt, şi libertatea omului”.

Punerea mâinilor pe capul candidaţilor la preoţie exprimă „plastic modalitatea specifică” a acestei întâlniri: „Biserica, reprezentată în chip personal de episcopul slujitor stând în picioare cu mâinile întinse, se roagă Duhului Sfânt să consacre candidatul; diaconul, stând în genunchi, primeşte punerea mâinilor şi se încredinţează acestei mijlociri”. Din acest ansamblu de gesturi - a observat Papa, este infinit mai importantă „mişcarea spirituală” care ii conduce pe Duhul Sfânt şi pe Fiul „să locuiască în ucenici”. Episcopul Romei a îndemnat apoi pe cei care urmau să fie hirotoniţi preoţi să păstreze mereu vii cuvintele pronunţate de Isus în timpul ultimei Cine, „dacă mă iubiţi”, prin care în mod contextual înfiinţa Euharistia şi Preoţia:
• „Primiţi-le cu credinţă şi cu iubire! Lăsaţi ca ele să se imprime în inima voastră, lăsaţi să vă însoţească de-a lungul drumului întregii voastre existenţe. Nu le uitaţi, nu le pierdeţi pe drum! Veţi rămâne astfel credincioşi iubirii lui Cristos şi vă veţi da seama cu bucurie mereu nouă de felul în care acest cuvânt al său divin ’va păşi’ cu voi şi ’va creşte în voi”.

Pentru cei 29 diaconi care au primit hirotonirea preoţească după ce au fost chemaţi de Dumnezeu Tatăl, atraşi de Fiul şi formaţi Duhul Sfânt, a început duminică o nouă misiune. Programul acestei misiuni - a explicat Papa reluând cuvintele apostolului Paul, care îi numeşte pe slujitorii Evangheliei „servitori ai bucuriei” - este acela „de a vesti şi mărturisi bucuria”:
• „Ce poate fi mai frumos decât aceasta? Ce există mai mare, mai plin de entuziasm decât a coopera la a răspândi în lume Cuvântul vieţii, care împarte apa vie a Spiritului Sfânt?”
Preoţii sunt chemaţi să ducă Evanghelia tuturor „pentru ca toţi să simtă bucuria lui Cristos şi să fie bucurie în orice oraş”. Sunt chemaţi - a continuat Pontiful - să fie „mesageri ai acestei bucurii”, să o multiplice şi să o transmită, mai ales, celor care sunt trişti şi descurajaţi, fără încredere:
• „Pentru a fi colaboratori ai bucuriei altora, într-o lume adeseori tristă şi negativă, trebuie ca focul Evangheliei să ardă înlăuntrul vostru, să sălăşluiască în voi bucuria Domnului”.
Speranţa voastră - a explicat Papa Benedict viitorilor preoţi - este Dumnezeu, în Isus şi în Duhul:
• „Speranţă de viaţă şi de iertare pentru persoanele care vor fi încredinţate grijilor voastre pastorale; speranţă de sfinţenie şi de rodnicie apostolică pentru voi şi pentru toată Biserica; speranţă de pace şi de mângâiere pentru cei suferinzi şi cei răniţi ai vieţii”.
Îndemnul Papei este acela de a-l adora pe Cristos cultivând o relaţie personală de iubire cu El. O iubire - insistă Sfântul Părinte - unică şi totalizatoare, în care să fie trăite, purificate, iluminate şi sfinţite toate celelalte relaţii”.

Despre bucuria şi speranţa care izvorăsc din Evanghelie, Benedict al XVI-lea a vorbit şi la întâlnirea cu credincioşii reuniţi în Piaţa Sfântul Petru pentru recitarea antifonului marian pascal „Regina coeli - Bucură-te, Regină a cerului”. Erau în număr mare, circa 60 de mii, iar Papa i-a invitat mai întâi să se roage pentru noii preoţi spunând că, în fiecare an, hirotonirea este un moment special de har şi de mare sărbătoare: limfă reînnoită este infuzată în ţesutul comunităţii atât ecleziale cât şi civile. Dacă prezenţa preoţilor este indispensabilă pentru viaţa Bisericii, ea este însă preţioasă pentru toţi. Papa a reamintit sensul misiunii Bisericii şi în special al preoţilor: acela de a semăna în lume bucuria Evangheliei, subliniind că unde Cristos este predicat cu forţa Duhului Sfânt şi este primit cu suflet deschis, societatea, deşi plină de atâtea probleme, devine „oraş al bucuriei” - cum sună titlul unei renumite cărţi referitoare la opera Maicii Tereza din Calcutta.

Papa a amintit că, în realitate, acesta este şi mesajul pe care l-a dus zilele trecute în Statele Unite ale Americii, prin călătoria apostolică ce avea ca moto cuvintele: Christ our Hope - Cristos speranţa noastră. A mulţumit lui Dumnezeu pentru că a binecuvântat din plin această deosebită experienţă misionară şi i-a dat să se facă instrument al speranţei lui Cristos pentru acea Biserică şi pentru acea ţară. Benedict al XVI-lea a mulţumit în acelaşi timp, pentru că el însuşi - a spus - a fost întărit în speranţă de catolicii americani: a găsit, de fapt, o mare vitalitate şi voinţa decisă de a trăi şi mărturisi credinţa în Isus. În fine, şi-a propus ca miercurea viitoare, în timpul audienţei generale, să vorbească pe larg despre această vizită a sa în America.

Papa a exprimat apoi „apropierea sa spirituală” multor Biserici Răsăritene, care urmând calendarul iulian, celebrau duminică Învierea Domnului:
• „Vă invit pe toţi să vă uniţi cu mine în a o invoca pe Maica Domnului, ca strada de mult timp întreprinsă a dialogului şi colaborării să poarte curând la o mai completă comuniune cu toţi ucenicii lui Cristos, ca să fie un semn din ce în ce mai luminos de speranţă pentru toată omenirea.

Tot înainte de antifonul pascal, Papa a lansat un apel pentru unele ţări africane, cerând să nu fie uitate situaţiile tragice prin care trec în special Somalia, regiunea sudaneză Darfur şi Burundi. Urarea Sfântului Părinte a fost ca „autorităţile politice locale, responsabilii comunităţii internaţionale şi fiecare persoană de bună voinţă să nu omită eforturile necesare pentru a face să înceteze violenţa şi să onoreze angajamentele asumate, încât să se pună baze solide păcii şi dezvoltării”: intenţii pe care Papa le-a încredinţat Mariei, Regina Africii.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la întâlnirea duminicală cu credincioşii pentru recitarea antifonului marian de Paşti, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri care o primesc în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio: