Semnele generozităţii ecleziale oferite Sfântului Părinte, miercuri, la sanctuarul naţional marian din Washington; condamnare fermă, din partea lui Benedict al XVI-lea, a abuzurilor sexuale comise de unii preoţi în dauna minorilor

RV 17 apr 2008. La rugăciunea vesperelor, miercuri seară, în sanctuarul marian din Washington, Papa a primit semnul generozităţii Bisericii din Statele Unite şi a reafirmat condamnarea scandalului de pedofilie. După sărbătoarea aniversară a lui Benedict al XVI-lea la Casa Albă, călătoria apostolică a Pontifului a intrat în dimensiunea ei proprie, cea pastorală şi spirituală. După prânzul cu cardinalii Statelor Unite şi preşedinţia Conferinţei Episcopale a Ţării, a urmat, la nunţiatura apostolică, întâlnirea Sfântului Părinte cu reprezentanţii a cinci fundaţii caritative americane: ordinul fratern "Cavalerii lui Columb", fundaţia "Centesimus Annus", "Papal Foundation" şi iniţiativa pentru Ţara Sfântă "Franciscan Foundation for the Holy Land". În fine, ultima etapă a zile de miercuri, momentul de rugăciune la sanctuarul naţional marian Neprihănita Zămislire (National Shrine of the Immaculate Conception).

Aici, Papa a ţinut un discurs amplu şi complex despre multiplele chipuri ale Americii, luminile şi umbrele unui "pământ de adâncă credinţă" dar şi secularizat, generos dar şi materialist, unde Biserica desfăşoară un rol social important, dar unde este urgentă redescoperirea adevărurilor cuprinse în valorile morale creştine, a căror umbrire a provocat devieri precum cea ruşinoasă a abuzurilor sexuale în dauna minorilor din partea unor preoţi, condamnată fără rezervă de Benedict al XVI-lea.

(inserţie motet polifonic)
Papa a vorbit episcopilor în mijlocul multor imagini din întreaga lume care o evocă pe Sfânta Fecioară, a cărei ocrotire spirituală asupra Bisericii din Statele Unite, sub semnul Neprihănitei, are o vechime de 170 de ani. Vorbeşte în sanctuarul marian naţional, care a scris o lungă istorie de generozitate oferită şi schimbată cu Sfântul Scaun, în sprijinul acţiunii umanitare a Papei. Benedict al XVI-lea porneşte de aici, de la cei care în Biserica americană aleg binele şi solidaritatea, de la tăcuta majoritate covârşitoare care răspunde la necesităţile celui sărac, sprijină parohiile, contribuie personal la un spital sau la o şcoală. Papa a ilustrat contribuţiile oferite după 11 septembrie şi după uraganul Katrina, dar şi cele după tsunami. O ţară, aşadar, capabilă să arate o inimă mare şi o compasiune impresionantă, dar nu numai atât:
• "America, a afirmat Papa, este şi o Ţară de mare credinţă. Oamenii voştri sunt foarte cunoscuţi pentru fervoarea religioasă şi sunt bucuroşi să aparţină unei comunităţi ce se roagă. Au încredere în Dumnezeu şi nu ezită să introducă în discursurile publice raţiuni morale înrădăcinate în credinţa biblică. Respectul pentru libertatea religiei este adânc înrădăcinat în conştiinţa americană, un dat de fapt care a contribuit ca această Ţară să atragă generaţii de imigranţi în căutarea unei case unde să poată aduce liber cult lui Dumnezeu după propriile convingeri religioase".

Cu toate acestea, este reflecţia Papei, accentul pe "valoarea libertăţii individuale şi autonomie" poate duce la uitarea dependenţei faţă ceilalţi", iar fascinaţia faţă de potenţialul enorm al ştiinţei şi tehnicii îl poate face pe om să uite de Dumnezeu. Erori pe care Benedict al XVI-lea le pune pe seama "influenţei subtile a secularismului şi a materialismului":
• "Este oare coerent să mărturisim credinţa noastră în biserică duminica iar apoi, în timpul săptămânii, să promovăm practici de afaceri sau proceduri medicale contrare unei atare credinţe? Este oare coerent pentru catolicii practicanţi să ignore sau să exploateze pe cei săraci şi marginalizaţi, să promoveze comportamente sexuale contrare învăţăturii morale catolice sau să adopte poziţii care contrazic dreptul la viaţă al fiecărei fiinţe umane de la concepere la moartea naturală?".

Îndatorirea creştinilor – este îndemnul Papei – este de a "rezista la orice tendinţă care consideră religia un fapt privat", ceea ce va fi posibil dacă Biserica din Statele Unite – prezentă în dezbaterea publică socială şi culturală – va face astfel încât "Evanghelia să fie auzită în mod clar". Şi mai important, a continuat Pontiful, este "deschiderea treptată a inimilor la adevărul moral mai amplu". Acesta pune în valoare familia în rolul ei de formare şi salvează de la forţele care vor să o destrame, punând în pericol mai ales pe tineri. Şi aici, Benedict al XVI-lea revine asupra semnul contrar Evangheliei care în America a cauzat "o adâncă ruşine", abuzul sexual în dauna minorilor:
• "Mulţi dintre voi mi-au vorbit de enorma durere pe care comunităţile voastre au îndurat-o când oameni ai Bisericii au trădat obligaţiile lor şi îndatoririle preoţeşti printr-un asemenea comportament imoral grav (...). Pe bună dreptate, voi puneţi pe primul loc manifestările de compasiune şi sprijin faţă de victime: este o responsabilitate care vine de la Dumnezeu, ca Păstori, aceea de a alina rănile cauzate de orice încălcare a încrederii, de a favoriza vindecarea, de a promova reconcilierea şi de a vă apropia cu preocupare plină de iubire de cei care au suferit daune atât de serioase".

Chiar dacă răspunsul la o atare situaţie – recunoaşte Benedict al XVI-lea – nu a fost uşor, şi după cum afirma preşedintele Conferinţei Episcopale, a fost "gestionat în mod foarte prost", dimensiunea şi gravitatea problemei au permis luarea unor "măsuri de remediere şi disciplinare mai adecvate". Cu toate acestea, a observat Sfântul Părinte, "dacă vrem să-şi atingă din plin scopul" e necesar ca "măsurile şi strategiile adoptate de voi să fie aşezate într-un context mai amplu":
• "Copiii au dreptul de a creşte cu o înţelegere sănătoasă a sexualităţii şi a rolului care îi revine în relaţiile umane. Copiilor trebuie să le fie cruţate manifestările degradante şi manipularea vulgară a sexualităţii, astăzi atât de răspândită; ei au dreptul de a fi educaţi în spiritul valorilor morale autentice înrădăcinate în demnitatea persoanei umane".