"Este timpul de a schimba cursul istoriei, prin recuperarea încrederii pierdute, cultivarea dialogului şi alimentarea solidarităţii": Benedict al XVI-lea, participanţilor la seminarul de studiu "Dezarmare, dezvoltare şi pace. Perspective pentru o dezarmare integrală"

RV 12 apr 2008. Într-un timp în care se vehiculează tot mai des noţiunea de război global, iar preţul produselor agricole a crescut în mai puţin de un an cu 45%, Benedict al XVI-lea a lansat sâmbătă un apel din inimă pentru ca întreaga Comunitate internaţională să întreprindă o dezarmare globală, iar printr-un "nou umanism", să construiască bazele pentru o pace durabilă şi dezvoltarea popoarelor. Ocazia acestui vibrant apel este mesajul trimis de Sfântul Părinte participanţilor la un seminar de studiu organizat vineri şi sâmbătă la Roma de Consiliul Pontifical Dreptate şi Pace, având ca temă "Dezarmare, dezvoltare şi pace. Perspective pentru o dezarmare integrală". Fiecare om, afirmă Pontiful, este chemat să-şi dezarmeze propria inimă şi să fie pretutindeni operator de pace. Sfântul Părinte a evidenţiat apoi legătura strânsă dintre dezarmare, dezvoltare şi pace.

Legitima apărare, scrie Pontiful, este un drept inalienabil al fiecărui Stat. Cu toate acestea, nu apare licit orice nivel de înarmare. Trebuie respectat mai întâi principiul de suficienţă, fără de care, a observat, se ajunge la paradoxul prin care Statele ameninţă viaţa şi pacea popoarelor pe care înţeleg să le apere, iar armamentul, din garanţie de pace, riscă să devină o tragică pregătire la război. Imensele resurse materiale şi umane folosite pentru cheltuielile militare şi armament – deploră Sfântul Părinte – sunt de facto sustrase de la proiectele de dezvoltare a popoarelor, mai ales a celor mai sărace şi care au mai mare nevoie de ajutor. Un atare fenomen, a constatat, contrazice clar Carta Naţiunilor Unite.

Privind la situaţia în care trăieşte astăzi umanitatea, scrie Sf. Părinte în mesajul său, oricine s-ar simţi cuprins de "un justificat disconfort şi de resemnare": "în relaţiile internaţionale, pare să domine uneori neîncrederea şi solitudinea". "Un război total, din teribilă profeţie, riscă să devină o tragică realitate". Dar războiul, este încurajarea Papei, "nu este niciodată inevitabil iar pacea este întotdeauna posibilă. Mai mult, o datorie!". "Este timpul de a schimba cursul istoriei, de a recupera încrederea pierdută, de cultivare a dialogului şi de alimentare a solidarităţii". Acestea sunt, de fapt, obiectivele nobile care au inspirat fondatorii Naţiunilor Unite, organizaţie definită de Pontif, la câteva zile înainte de vizita sa la Palatul de Sticlă, "o adevărată experienţă de prietenie între popoare".

Papa s-a referit apoi la ponderea industriei belice într-o economie globalizată. "Producţia de arme şi comerţul cu arme – scrie Suveranul Pontif – capătă tot mai mult un rol determinant în economia mondială" şi, mai mult, "există chiar tendinţa de a suprapune economia civilă cu cea militară". Un indiciu este şi răspândirea bunurilor "de folosinţă duală", adică pentru un posibil uz civil dar şi militar. Acest aspect este îngrijorător în domeniile biologic, chimic şi nuclear. Pe urmele papei Paul al VI-lea, Benedict al XVI-lea lansează un puternic apel către State pentru ca să reducă cheltuielile militare, luând în considerare idea de a crea un fond mondial destinat proiectelor de dezvoltare paşnică a popoarelor. Papa a pus accentul şi pe ceea ce a numit "războiul de bunăstare", acele conflicte cauzate de "voinţa de expansiune sau conservare a dominaţiei economice în dauna altora".

Astăzi, mai mult decât în trecut, "este necesară adoptarea unei opţiuni precise a Comunităţii Internaţionale în favoarea păcii", adoperându-se pentru ca economia să fie orientată în serviciul persoanei umane, în sensul solidarităţii şi nu numai al profitului". În acelaşi timp, dezvoltarea trebuie să cuprindă şi dimensiunea morală şi spirituală. Procesul de mondializare, a deschis, într-adevăr, noi orizonturi, dar în ciuda progreselor tehnico-ştiinţifice, în diverse arii ale planetei persistă tensiuni şi războaie. Pe de altă parte, fenomene precum terorismul la scară mondială fac mult mai labilă graniţa dintre război şi pace, prejudiciind serios speranţa de viitor a umanităţii.

Papa a lansat astfel un apel către State pentru respectarea Tratatelor internaţionale în vigoare în privinţa dezarmării şi a controlului tuturor tipurilor de arme. Totodată, cere ratificarea Tratatului privind interzicerea experimentelor nucleare şi de a se angaja pentru reuşita negocierilor referitoare la eliminarea bombelor cu dispersie (de tip 'cluster' – n.r). În fine, Benedict al XVI-lea a evidenţiat "existenţa unui adevărat drept al omului la pace" şi urează o "corală răspândire a culturii păcii şi o educaţie la pace, mai ales în rândul noilor generaţii".

Aici, serviciul audio: