Noua rugăciune liturgică pentru evrei este oportună: card. W. Kasper, preşedintele Comisiei pentru raporturile religioase cu ebraismul

RV 10 apr 2008. Noua formulare a rugăciunii din Vinerea Sfântă pentru evrei, realizată de papa Benedict al XVI-lea "a fost oportună": afirmă cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor şi al Comisiei pentru raporturile religioase cu ebraismul, într-un articol publicat în ediţia de joi a cotidianului "L'Osservatore Romano", publicaţia semi-oficială a Sf. Scaun.

Prelatul subliniază cum noua formulare a rugăciunii a adus "importante îmbunătăţiri la textul din 1962". Acesta vorbeşte astfel despre "Isus drept Cristos şi Mântuire a tuturor oamenilor, deci şi al evreilor", noua formulare fiind "fondată pe ansamblul Noului Testament", exprimând "ceea ce pînă acum era presupus ca evident, dar nu era tematiza suficient". Nu este vorba, aşadar, continuă card. Kasper, de ceea ce mulţi au înţeles ca "o afirmaţie nouă şi neprietenoasă faţă de evrei".

Înaltul demnitar vatican subliniază apoi în articolul său necesitatea "unei mari sensibilităţi în raportul ebraico-creştin". Dacă în prezent ne angajăm pentru un respect reciproc, acesta se poate întemeia numai pe recunoaşterea reciprocă a diversităţii noastre". De aceea, continuă prelatul, "nu ne aşteptăm de la evrei să fie de acord în privinţa conţinutului cristologic al rugăciunii din Vinerea Sfântă, ci să respecte faptul că noi creştinii ne rugăm în conformitate cu credinţa noastră, după cum, natural, respectăm şi noi modul lor de a se ruga".

Şi aici prelatul pune întrebarea fundamentală: "Creştinii trebuie să se roage pentru convertirea evreilor? Poate exista o misiune faţă de evrei?". În rugăciunea reformulată, aminteşte card. Kasper, "nu se găseşte cuvântul convertire", dar el "este inclus indirect în invocarea ca evreii să fie iluminaţi pentru ca să-l recunoască pe Isus Cristos". Ca răspuns la acest interogativ, prelatul observă că "Biserica Catolică, spre deosebire de unele cercuri protestante, nu cunoaşte faţă de evrei o misiune organizată şi instituţionalizată". O problemă, aceasta, care nu a fost încă clarificată din punct de vedere teologic.

Meritul noii formulări a rugăciunii din Vinerea Sfântă, continuă teologul catolic, este tocmai acela de a oferi o "primă indicaţie pentru un răspuns teologic de substanţă". Pornind de la Scrisoarea către Romani a Sf. Apostol Paul, în care mântuirea evreilor este definită 'misterul adânc al alegerii prin harul divin', card. Kasper observă că prin termenul 'mister', apostolul Paul înţelegea eterna voinţă salvifică a lui Dumnezeu, cu referinţă la adunarea eshatologică a popoarelor în Sion, făgăduită de profeţi şi de Isus, şi la pacea universală care va urma. Rugăciunea reformulată din Vinerea Sfântă – afirmă apoi card. Kasper – exprimă această speranţă într-o rugăciune de mijlocire adresată lui Dumnezeu, o rugăciune care, în cele din urmă, repetă invocaţia "Vie împărăţia ta" din cunoscutul text al rugăciunii "Tatăl Nostru".

Şi aici, card. Kasper se opreşte asupra unui alt aspect fundamental: "excluderea unei misiuni orientate şi instituţionalizate faţă de evrei nu implică o atitudine pasivă din partea creştinilor şi o renunţare la mărturia creştină", dimpotrivă: "acolo unde este oportun, creştinii trebuie să aducă fraţilor şi surorilor mai mari în credinţa lui Abraham, mărturia propriei credinţe şi a bogăţiei şi frumuseţii credinţei lor în Cristos". În fine, o atare mărturie, evidenţiază în articolul său card. Kasper, trebuie să fie adusă cu tact şi respect; ar fi însă necinstit dacă creştinii, întâlnind prietenii evrei, ar tăcea cu privire la propria credinţă sau de a dreptul şi-ar nega credinţa. Aşteptăm acelaşi lucru din partea evreilor practicanţi în atitudinea lor faţă de noi".

Aici, serviciul audio: