"Crucea ne face fraţi şi surori”: a spus Benedict al XVI-lea la Calea Crucii din Vinerea Sfântă la Colosseum din Roma

(RV - 22 martie 2008) Sâmbăta Sfântă, timp de tăcere profundă şi de reculegere pentru credincioşi, care după ce au meditat asupra morţii lui Cristos pe Calvar, veghează în aşteptare împreună cu Maria, Mama lui Isus la mormântul Fiului, în speranţa certă biruinţei vieţii şi a bucuriei Învierii Domnului.
Seara, începând de la ora 21 Benedict al XVI-lea prezidează în bazilica Sfântul Petru solemna Veghe pascală care cuprinde patru părţi: „lucernarium” sau liturgia Luminii, liturgia Cuvântului, liturgia Apei şi în fine liturgia Euharistică. O liturgie deosebit de sugestivă: ceremonia luminii cu binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale, vestirea solemnă a învierii astfel încât credincioşii, la îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini candelele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor ca să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i priveghind, să-i aşeze la masă.

O invitaţie la a fi atenţi în viaţă, la a îndrepta privirea „deseori distrată de interese pământeşti dispersive şi efemere, spre Cristos” şi spre Crucea sa, izvor de viaţă şi şcoală de dreptate şi de pace, a fost adresată de papa Benedict al XVI-lea în seara Vinerii Sfinte la terminarea ritului Căii Crucii desfăşurat la Colosseum din Roma. Miilor de credincioşi, romani şi mai ales pelerini care, în ciuda frigului şi a ploii neîntrerupte, s-au reunit la vechiul amfiteatru roman Flaviu, Papa le-a amintit că Isus Cristos este adevărul care ne face liberi să iubim. Meditaţiile pentru cele 14 staţiunii sau popasuri ale drumului „Via dolorosa” parcurs de Isus din pretoriul lui Pilat până pe Calvar, au fost redactate anul acesta de arhiepiscopul de Hong Kong, cardinalul Zen Ze-Kiun, care a purtat la Roma experienţa creştină de credinţă şi speranţă a Bisericii din Asia şi mai Ales din China.

Pe drumul dureros al Crucii oamenii din orice epocă, reconciliaţi şi răscumpăraţi de sângele lui Cristos, au devenit prieteni ai lui Dumnezeu”: astfel papa Benedict a explicat sensul Căii Crucii şi, dacă Isus l-a chemat pe Iuda prieten, adresându-i „ultimul dramatic apel la convertire”, ne cheamă în acelaşi mod pe fiecare dintre noi:
• „Din păcate nu întotdeauna reuşim să percepem profunzimea acestei iubiri fără margini pe care Dumnezeu o nutreşte pentru noi, creaturile sale. Pentru El nu există deosebire de rasă şi cultură. Isus Cristos a murit pentru a elibera întreaga umanitate de ignoranţa lui Dumnezeu, de cercul de ură şi de violenţă, de sclavia păcatului. Crucea ne face fraţi şi surori”.

Papa a invitat credincioşii să se lase interpelaţi de jertfa lui Cristos pe Cruce, pentru ca să pună în criză siguranţele noastre omeneşti şi să ne deschidă inima spre El:
• „Atâţia, şi în epoca noastră, nu-l cunosc pe Dumnezeu şi nu pot să-l găsească în Cristos răstignit, atâţia sunt în căutarea unei iubiri sa a unei libertăţi care să-l excludă pe Dumnezeu, atâţia cred că nu au nevoie de Dumnezeu…Dragi prieteni, după ce am trăit împreună patimile lui Isus, să lăsăm seara aceasta ca jertfa sa de pe Cruce să ne interpeleze; să-i permitem Lui să pună în criză siguranţele noastre omeneşti; să-i deschidem inima: Isus este Adevărul care ne face liberi să iubim.”

Prin meditaţiile cardinalului chinez Zen Ze-Kiun a ajuns la Colosseum „glasul acelor surori şi al acelor fraţi” din continentul asiatic şi în special din China. Pentru ca de-a lungul drumului „Via dolorosa” pe urmele lui Cristos, „există atâta lume din trecut şi din prezent” şi „suntem şi noi”, scrie arhiepiscopul de Hong Kong:
• „Colosseumurile s-au înmulţit de-a lungul secolelor, acolo unde fraţii noştri, în diferite părţi ale lumii, în continuarea Patimilor Tale, sunt şi astăzi încă dur persecutaţi”. A constat cardinalul, care amintind trădarea lui Iuda, a subliniat răutatea acestui păcat, „trădarea iubiri” care tulbură în mod special atunci când protagoniştii ei sunt păstorii Bisericii.

Aici serviciul audio: