Credinţa Maicii Domnului, punte de legătură între Vinerea Sfântă şi dimineaţa Paştelui: reflecţia pr. Ermanno Toniolo despre "Ceasul Mamei"

RV 22 mar 2008. Sâmbătă în cursul dimineţii, ca în fiecare Sâmbătă Sfântă, s-a celebrat în bazilica papală "Santa Maria Maggiore" slujba numită "Ceasul Mamei" care aminteşte de încercarea supremă a credinţei trăită de Maica Domnului în aşteptarea învierii Fiului ei. Ritul sacru a fost prezidat de cardinalul Bernard Francis Law, arhiparoh al bazilicii romane amintite.

Despre semnificaţia acestei devoţiuni mariane, plasată între Vinerea Mare şi dimineaţa Învierii, redacţia centrală l-a contactat pe pr. Ermanno Toniolo, teolog din congregaţia Servii Mariei:
• "Semnificaţia teologică primordială este că Maria, Maica Domnului, completează ceea ce lipseşte încă la Pătimirea lui Cristos. Ea este noua Evă care, cu durere în inimă dar cu credinţă autentică şi ascultare desăvârşită, duce la împlinire voinţa lui Dumnezeu, şi aşteptând fără şovăire împlinirea cuvintelor Fiului, cuprinde toată credinţa Bisericii, a poporului lui Israel mai întâi, a Bisericii astăzi şi a întregii lumi. În ea se concentrează credinţa umanităţii, într-o speranţă fără margini. Isus a rămas trei zile în sânul pământului, după cum a spus dinainte, dar a treia zi El a înviat glorios, dând împlinire nu numai la cuvintele sale dar şi la dorinţa întregii omeniri şi mai ales la credinţa Mamei sale, care îl aşteaptă, îl invocă şi aspiră cu nostalgie după prima sa îmbrăţişare glorioasă. Din punt de vedere liturgic, în Occident nu există o celebrare specială, sâmbăta sfântă fiind zi aliturgică, dar preia din Biserica primelor veacuri această imagine care o prezintă pe Fecioara Maria ca punte de legătură între Vinerea Mare şi aurora Învierii, pentru că acum toate sunt cuprinse în inima ei. Apostolii s-au împrăştiat, femeile care l-au urmat se gândesc la miresme şi balsamuri pentru îmbălsămare, etc… În acest moment, numai ea singură aşteaptă, speră şi crede. Prin urmare, Maria este puntea de iubire care din Vinerea Sfântă, Pătimirea şi moartea Domnului, duce încrezătoare spre dimineaţa Paştelui, când ea îl atrage, pentru spune astfel, la sine pe Cristos, iar El, se întoarce la Maica sa ca să dăruiască lumii pentru totdeauna binecuvântarea sa cerească".

Aici, serviciul audio: