Dialogul interreligios structurat şi continuu nu poate rămâne fără roade: cardinalul
Jean-Louis Tauran despre întâlnirea pregătitoare a Forumului catolico-islamico, ce
va avea loc la Roma, în luna noiembrie
(RV – 11 martie 2008) „Dialogul trebuie să aibă şi aspecte concrete”. Astfel explică
cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios,
obiectivul Forumului catolico-islamic ce va avea loc la Roma, în luna noiembrie. La
Forum vor lua parte 24 de delegaţi catolici şi tot atâţia musulmani, aceştia din urmă
constituind o delegaţie ce reprezintă grupul celor 138 de înţelepţi musulmani, care
au semnat Scrisoarea trimisă Sfântului Părinte şi responsabililor Bisericilor creştine,
în octombrie 2007. În ultima zi a Forumului, membrii celor două delegaţii vor fi
primiţi de Benedict al XVI-lea. Pregătirile pentru Forum au prilejuit o recentă
întâlnire, în Vatican, dintre 5 lideri musulmani şi o delegaţie condusă de cardinalul
Tauran, care descrie astfel spiritul de colaborare creat în cursul acestei reuniuni: •
„Climatul acestei întâlniri a fost foarte cordial, cu persoane foarte pregătite, care
au înţeles foarte bine necesitatea ca dialogul interreligios să aibă un aspect concret.
Aşadar, ne-am gândit să creăm această structură, mereu deschisă, de dialog; acest
forum creştino-musulman care ne va permite nu doar să ne întâlnim în mod regulat dar
şi să fim disponibili, în caz de necesitate, pentru rezolvarea – în manieră imediată
– a vreunei neînţelegeri sau stări de criză. Aşadar, o colaborare efectivă, expresie
a îmbunătăţirii climatului”.
Se poate vorbi despre o confruntare pe teme spirituale
şi teologice, dar şi despre unele aspecte concrete, începând cu principiul de reciprocitate
şi ajungând la chestiunea situaţiei dificile a multor creştini din ţările arabe… •
„Reciprocitatea: am discutat şi despre această necesitate, ca creştinii din ţările
arabe să poată avea un loc de cult – lucru minim care se poate cere, cu atât mai mult
cu cât ei au insistat în a spune că, în materie de religie nu există constrângeri,
după cum afirmă Coranul. Dacă avem un dialog interreligios structurat şi continuu,
acesta nu poate rămâne fără roade, mai ales la nivelul liderilor, care vor fi mult
mai dispuşi să privească situaţia şi să aducă remedii, potrivit dreptului internaţional”.
Însă,
dialogul s-a stabilit doar cu partea moderată a islamului. Cum s-ar putea interveni
în privinţa extremismului şi a grupărilor islamice mult mai ostile Occidentului şi
creştinismului? • „Cred că se poate interveni prin educaţie, bazată pe studierea
istoriei şi a religiei. Şcoala este foarte importantă; de o parte avem biserica, de
cealaltă moscheea, iar în mijloc se află şcoala. Şi este tocmai şcoala locul unde
tinerii învaţă convieţuirea şi parcurgerea, împreună, a unui etape din drumul vieţii”.
În
lumina acestor importante noutăţi, au fost depăşite echivocul şi neînţelegerile ivite
la Regensburg? • „Trebuie să spun că de şase luni, de când mă aflu la conducerea
Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios, în discuţiile cu interlocutorii
rar s-a făcut vreo referire la Regensburg. Consider că Papa a explicat bine ceea
ce voia să spună, iar echivocul s-a rezolvat deja.