Penultima zi în Azerbaidjan pentru cardinalul Bertone. Sâmbătă diferitele întâlniri
sub semnul dialogului interreligios
(RV - 8 martie 2008) Zi sub semnul dialogului interreligios a secretarului de Stat
vatican Tarcisio Bertone aflat încă în vizita în Azerbaidjan. Sâmbătă,
după ce a vizitat moscheea din Baku, cardinalul a participat la rugăciune de primire
în catedrala ortodoxă rusă din capitala azeră, formulând auspicii ca să se poată „exprima
cât mai curând în mod vizibil unitatea Bisericii”.În continuare, cardinalul al vizita
sinagoga capitalei Baku iar la prânz a fost oaspetele şefului musulmanilor din Caucaz
reafirmând că toleranţa religioasă este „achiziţia unei înalte civilizaţii”.
„Pentru
noi creştinii îndatorirea iubirii reciproce este cât se poate de urgentă”. A spus
cardinalul Bertone vorbind credincioşilor în Biserica ortodoxă rusă din Baku, de curând
restaurată, după ce fusese distrusă şi profanată. În rugăciunea de primire, înaltul
prelat catolic - mulţumind pentru primirea acordată - a amintit intenţiile Conciliului
Vatican II potrivit cărora a păstra „patrimoniul liturgic şi spiritual foarte bogat
al Orientalilor este de cea mai mare importanţă pentru a păzi cu fidelitate plinătatea
tradiţiei creştine şi pentru a conduce la bun sfârşit reconcilierea dintre Orient
şi Occident”.
Armonizarea diferenţelor în numele „credinţei unice în Isus Cristos,
Domn şi Mântuitor” a fost solicitată de cardinalul Bertone, pentru ca astfel să se
poată realiza cât mai curând „în mod vizibil” unitatea Bisericii. Adresând, în numele
Papei, o rugăciune pentru Alexei al II-lea, patriarhul Moscovei şi al tuturor Rusiilor,
a fost subliniată „fraternitatea creştină concretă” în Azerbaidjan unde credincioşii
catolici au fost privaţi de Biserica lor din cauza „violenţei ateiste” dar unde au
aflat primire şi împărtăşire în Biserica ortodoxă. Un episod amintit deja de Ioan
Paul al II-lea în cursul vizitei în Azerbaidjan în 2002. Secretarul de Stat a avut
un gând pentru comunitatea ortodoxă, pentru familii, copii, vârstnici care „se simt
mândri de apartenenţa lor la Sfânta Biserică”. Lor le-a cerut apoi rugăciuni pentru
Papa şi pentru toţi care îl ajută în îndeplinirea ministerului petrin.
Sub
semnul toleranţei religioase a fost salutul adresat liderului musulmanilor din Caucaz,
întâlnire la care au participat şi şefii religioşi ai Bisericii ortodoxe ruse şi comunităţii
ebraice. Cardinalul Bertone a mulţumit liderului musulman pentru angajamentul cu care
munceşte în numele toleranţei religioase înţeleasă ca „pilastru al civilizaţiei” azere
şi ca „un far spre care trebuie aţintită privirea cu o convingere din ce în ce mai
fermă”. Sarcina lui Sheikh ul Islam Allah Shukur Pashe zade, căruia Benedict al XVI-lea
i-a consemnat în trecut o înaltă distincţie onorifică pontificală, dovedeşte în concret
că „religiile nu trebuie să fie niciodată instrumentalizate, niciodată să nu creeze
conflicte şi contrapuneri”. În acest sens, Sfântul Scaun este aproape de toţi cei
care oriunde în lume promovează o adevărată înţelegere şi o convieţuire rodnică între
diferitele religii, în respectul şi stima reciproce.
Cardinalul a amintit
apoi întâlnirea liderului musulman cu papa Ioan Paul al II-lea la Baku urmată de
cea din Vatican. Un colocviu care a suscitat mare impresie în lumea catolică şi care
a reprezentat una din ultimele angajări oficiale ale Papei Wojtyla deja grav bolnav.
În continuare cardinalul Bertone a subliniat „marea sensibilitate” a musulmanilor
în a participa la funeraliile Sfântului Părinte în Piaţa Sfântul Petru.
Toleranţa
religioasă ca „achiziţie de înaltă civilizaţie” este ideea pe care Benedict al XVI-lea
a încredinţat-o cardinalului Bertone pentru vizita sa în Republica azeră. Este „modul
cel mai bun pentru a garanta popoarelor şi ţărilor o prosperitate care să fie rod
al angajării comune” cu sprijinul deplin din partea Sfântului Scaun care vede în toleranţă
şi în schimbul reciproc o îmbogăţire şi o creştere în umanitate”. Mulţumit pentru
recepţia oferită în onoarea sa, cardinalul Bertone a amintit că pentru o parte a Bisericii
catolice a împarte hrana este „simbol al angajării de a continua împreună şi în edificarea
unei lumi în care oamenii să se înţeleagă”, să se angajeze pentru respectarea valorilor
care dau demnitate omului şi conduc la o „umanitatea fraternă şi solidară”.