2008-03-08 16:41:12

Benedict al XVI-lea, la plenara Consiliului Pontifical al Culturii, evidenţiază urgenţa apelării la valorile înalte ale existenţei şi la dialogul dintre ştiinţă şi credinţă


(RV – 8 martie 2008) Secularizarea, cu ale sale condiţionări ce ajung până la negarea lui Dumnezeu, a pătruns – de multă vreme – chiar şi în interiorul Bisericii. Cu această reflecţie a deschis Benedict al XVI-lea intervenţia sa de sâmbătă dimineaţă, adresată participanţilor la plenara Consiliului Pontifical al Culturii, iniţiată zilele trecute pentru a dezbate tema: „Biserica şi provocarea secularizării”.
Pentru a învinge o astfel de provocare, a spus Papa, trebuie să ţintim spre „valorile înalte ale existenţei” şi spre dialogul respectuos dintre ştiinţă şi credinţă. Benedict al XVI-lea a condamnat din nou acea „mândrie a raţiunii”, ce stă la baza unei modalităţi contemporane răspândite de a înţelege existenţa, ce reprezentă o „ameninţare” care, cum spune Sfântul Părinte:
• „Denaturează din interior şi în profunditate credinţa creştină şi, în consecinţă, stilul de viaţă şi comportamentul cotidian al credincioşilor. Aceştia trăiesc în lume şi sunt adesea marcaţi, chiar condiţionaţi, de cultura imaginii care impune modele şi impulsuri contradictorii, constând în negarea practică a lui Dumnezeu şi, potrivit căreia, nu mai este deloc nevoie de Dumnezeu, de a ne gândi la El, de a ne întoarce la el. În plus, mentalitatea hedonistă şi consumistă predominantă favorizează, în credincioşi ca şi în păstori, o derivă spre superficialitate şi un egocentrism care dăunează vieţii ecleziale”.

În acest context cultural, a evidenţiat Benedict al XVI-lea, „există riscul de a cădea într-o atrofie spirituală şi într-un vid al inimii, caracterizate uneori de forme surogate de apartenenţă religioasă şi de vag spiritualism”:
• „Se revelează ca fiind mai urgentă ca oricând reacţia la asemenea derivă prin apelarea la valorile înalte ale existenţei, care pot da sens vieţii şi pot răsplăti neliniştea inimii umane aflate în căutarea fericirii: demnitatea persoanei umane şi libertatea sa, egalitatea dintre toţi oamenii, sensul vieţii şi al morţii şi a ceea ce ne aşteaptă după încheierea existenţei pământeşti”.

Amintind ideea de bază care l-a determinat pe Ioan Paul al II-lea să instituie Consiliului Pontifical al Culturii: de a face să se întâlnească pe terenul culturii aspiraţiile omului contemporan – Benedict al XVI-lea a reafirmat necesitatea de a întări – în mod rodnic – dialogul dintre ştiinţă şi credinţă, încât să demaşte într-un anumit sens pretenţiile acelei raţiuni care se consideră „suficientă sieşi”.
Întâlnirea dintre culturi şi dialogul ştiinţă-credinţă, a afirmat Papa,
• „Este o confruntare mult aşteptată de către Biserică, dar şi de comunitatea ştiinţifică şi vă încurajez să o urmaţi. În sine, credinţa presupune raţiunea şi o perfecţionează, iar raţiunea, iluminată de credinţă, găseşte forţa pentru a se înălţa la cunoaşterea lui Dumnezeu şi a realităţilor spirituale”.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.