Inima Papei este alături de cei care suferă: la întâlnirea "Angelus", trei apeluri pentru eliberarea arhiepiscopului de Mossul, încetarea violenţelor în Ţara Sfântă, tutelarea copilăriei. Îndemn evanghelic: nu vă lăsaţi orbiţi de propriul egoism

(RV - 2 martie 2008) Zi de primăvară timpurie duminică la Roma. La întâlnirea cu credincioşii pentru rugăciunea „Angelus” în Piaţa Sfântul Petru, papa Benedict al XVI-lea a oferit o scurtă reflecţie asupra evangheliei Duminicii a IV-a din Postul Mare şi a lansat trei vibrante apeluri: pentru eliberarea arhiepiscopului irakian de Mossul şi pentru încetarea violenţelor în Ţara Sfântă. Apoi, amintind episodul dramatic al celor doi copii italieni Ciccio şi Tore, descoperiţi morţi în localitatea Gravina din regiunea Apulia, a lansat un puternic apel pentru tutelarea copiilor. Comentând episodul evanghelic despre orbul din naştere vindecat de Isus, Benedict al XVI-lea a îndemnat credincioşii să nu se lase orbiţi de propriul egoism. Deci o întâlnire duminicală marcată de apropierea de cel ce suferă, de cel ce plânge pierderea celor dragi, de cei ce trăiesc în situaţii extreme din pricina războiului.

Papa a spus că urmăreşte cu profundă tristeţe cazul dramatic al răpirii mons. Paulos Faraj Rahho arhiepiscop de Mossul al Caldeenilor în Irak. Pontiful s-a alăturat apelului cardinalului Emmanuel al III-lea Delly pentru ca prelatul, „pe lângă toate celelalte aflat în precare condiţii de sănătate, să fie imediat pus în libertate”:
• „Înalţ, în acelaşi timp, rugăciunea mea de pomenire pentru sufletele celor trei tineri ucişi, care erau cu el în momentul răpirii. Exprim, apoi, apropierea mea faţă de întreaga Biserică din Irak şi în special faţă de Biserica de rit caldeean, încă o dată greu lovite, în timp ce încurajez păstorii şi toţi credincioşii să fie tari şi neclintiţi în speranţă. Să se multiplice eforturile tuturor celor care conduc destinele iubitului popor irakian, pentru ca datorită angajării şi chibzuinţei tuturor să se regăsească pacea şi siguranţa şi să nu-i fie negat viitorul la care are drept”.

Din păcate, a continuat Sfântul Părinte, în aceste ultime zile tensiunea dintre Israel şi Fâşia Gaza a „atins niveluri foarte grave”. A reînnoit astfel o invitaţie presantă autorităţilor, atât israeliene cât şi palestiniene, „pentru ca să se oprească această spirală de violenţă, în mod unilateral, fără condiţii”.
• „Numai dovedind un respect absolut pentru viaţa umană, fie chiar şi cea a duşmanului, se va putea spera să se dea un viitor de pace şi de convieţuire tinerelor generaţii ale acelor popoare care, amândouă, îşi au rădăcinile în Ţara Sfântă. Invit toată Biserica să înalţe rugi stăruitoare la Cel Atotputernic pentru pacea în pământul lui Isus şi să manifeste prin fapte solidaritate atentă ambelor populaţii, israeliană şi palestiniană”.

Papa şi-a îndreptat apoi gândul asupra tutelării copilăriei. În cursul săptămânii trecute, a amintit, cronica italiană a fixat atenţia asupra sfârşitului tragic a doi copii, cunoscuţi cu numele de Ciccio şi Tore, găsiţi morţi în localitatea Gravina. „Un sfârşit - a spus Sfântul Părinte - care a zguduit profund pe mine ca şi atâtea familii şi persoane”. Cuvinte însoţite de un stăruitor apel:
• „Aş vrea să folosesc ocazia pentru a lansa un strigăt în favoarea copilăriei: să ne îngrijim de cei mici. Trebui să-i iubim şi să-i ajutăm să crească. O spun părinţilor, dar şi instituţiilor. Lansând acest apel, gândul mi se îndreaptă la copiii din orice parte a lumii, în special la cei mai lipsiţi de apărare, exploataţi şi abuzaţi. Încredinţez pe fiecare copil inimii lui Cristos care a zis: „Lăsaţi copiii să vină la mine!”.

Înainte de aceste apeluri, Papa s-a oprit asupra Evangheliei duminicii a patra din Postul Mare care povesteşte episodul vindecării orbului din naştere.
• „Dragi fraţi şi surori, în aceste duminici ale Postului Mare, prin textele Evangheliei după Ioan, liturgia ne face să parcurgem un adevărat itinerar de Botez: duminica trecută, Isus a promis femeii samaritene darul ’apei vii’; astăzi, vindecând orbul din naştere se revelează ca ’lumina lumii’; duminica viitoare, înviindu-l pe prietenul său Lazăr, se va prezenta ca ’învierea şi viaţa’. Apă, lumină, viaţă: acestea - a comentat Papa - sunt simboluri ale Botezului, sacrament care ’scufundă’ credincioşii în misterul morţii şi învierii lui Cristos, eliberându-i de sclavia păcatului şi dăruindu-le viaţa veşnică.

Dar să ne oprim pe scurt - a îndemnat papa Benedict - asupra povestirii orbului din naştere (In 9,1-14). Ucenicii, conform mentalităţii comune în acea vreme, dau ca sigur faptul că orbirea este consecinţa unui păcat al său ori al părinţilor săi. În schimb, Isus respinge această prejudecată şi afirmă: „Nu a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui; ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu” (In 9,3).
Câtă mângâiere ne oferă aceste cuvinte! - a exclamat Papa. Ele ne fac să simţim glasul viu al lui Dumnezeu care este Iubire plină de grijă şi înţeleaptă! În faţa omului marcate de limite şi de suferinţă, Isus nu se gândeşte la eventuale culpe, la vina cuiva, ci la voinţa lui Dumnezeu care a creat omul pentru viaţă. şi de aceea declară solemn: „Cât este ziuă, trebuie să săvârşesc lucrările celui care m-a trimis... Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii” (In 9,5). Şi imediat trece la acţiune: cu puţină ţărână şi salivă face tină şi unge cu ea ochii orbului.
Acest gest - a explicat Papa - face aluzie la crearea omului, pe care Biblia îl povesteşte simbol al pământului plăsmuit şi animat de suflarea lui Dumnezeu (cfr Gen 2,7). ’Adam’ de fapt înseamnă ’sol, pământ’, iar corpul uman într-adevăr este alcătuit din elemente ale pământului. Vindecând omul - a continuat Papa - Isus înfăptuieşte o nouă creaţie. Însă acea vindecare suscită o discuţie aprinsă, deoarece Isus o săvârşise sâmbăta, încălcând, potrivi farizeilor, porunca festivă. Astfel, la sfârşitul povestirii, Isus şi orbul se văd împreună ’alungaţi afară’ de către farizei: unul pentru că a violat legea iar altul pentru că, chiar dacă vindecat, rămâne marcat ca păcătos din naştere.

Orbului vindecat Isus îi descoperă că a venit în lume pentru a face o judecată, pentru a separa orbii curabili de cei care nu se lasă vindecaţi, întrucât se consideră sănătoşi. Şi aici observaţia Papei:
• „De fapt, este puternică în om ispita de a-şi construi un sistem de siguranţă ideologic: însăşi religia poate deveni element al acestui sistem, precum şi ateismul, sau laicismul, dar făcând astfel se rămâne orbiţi de propriul egoism. Dragi fraţi şi surori, să ne lăsăm vindecaţi de Isus care poate şi vrea să ne dea lumina lui Dumnezeu”.
Şi în continuare îndemnurile Sfântului Părinte: să ne mărturisim orbirile, miopiile noastre şi mai ales ceea ce Biblia numeşte ’marele păcat’ (cfr Ps 18,14): orgoliul, trufia.

Ca de obicei, Papa a încheiat alocuţiunea duminicală cu o invocaţie către Maica Domnului: să ne ajute în aceasta Maria Preasfântă, care născându-l pe Cristos în trup a dat lumii adevărata lumină.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la întâlnirea duminicală cu credincioşii reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro pentru antifonul „Îngerul Domnului”, binecuvântare ce ajunge, şi pe această cale, în sensul ei deplin la toţi ascultătorii noştri care o primesc în spirit de credinţă:
• Binecuvântarea apostolică.

Aici serviciul audio: