De 150 de ani, Sfânta Fecioara Maria de la Lourdes repetă lumii chemarea lui Isus:
„Faceţi pocăinţă, convertiţi-vă”. Alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea la rugăciunea
"Angelus" (text)
(RV - 10 februarie 2008) Ce înseamnă a intra în Postul Mare? Benedict al XVI-lea
a explicat în alocuţiunea ţinută duminică înainte de recitarea rugăciunii „Îngerul
Domnului” împreună cu miile de pelerini reuniţi la amiază
în Piaţa Sfântul Petru. De 150 de ani, sanctuarul Sfintei Fecioare
de la Lourdes repetă lumii chemarea lui Isus: „Faceţi pocăinţă, convertiţi-vă”. Este
şi mesajul Postului Mare. De duminică seară, Benedict al XVI-lea şi Curia romană au
început exerciţiile spirituale de Postul Mare care vor dura până la ora 9 de sâmbătă
16 februarie. Suspendate toate audienţele pe durata exerciţiilor. Papa a spus că se
va ruga în tăcere şi reculegere pentru nevoile Bisericii şi ale lumii şi a salutat
bolnavii şi însoţitorii lor care luni seară se vor reuni în bazilica Sfântul Petru
cu ocazie Zilei Mondiale a Bolnavului. A cerut credincioşilor să-l însoţească cu rugăciunea
către Domnului mulţumind anticipat tuturor celor care îl aminti în rugăciunile lor.
Iată
textul alocuţiunii lui Benedict al XVI-lea în traducerea noastră de lucru:
„Dragi fraţi şi surori! Miercurea trecută, prin postul şi ritul Cenuşii
am intrat în Postul Mare. Dar ce înseamnă „a intra în Postul Mare”? Înseamnă a începe
un timp de angajare deosebită în lupta spirituală care ne opune răului prezent în
lume, în fiecare dintre noi şi în jurul nostru. Înseamnă a privi răul în faţă şi a
se dispune la a lupta împotriva efectelor sale, mai ales împotriva cauzelor sale,
până la cauza ultimă, care este satana. Înseamnă a nu descărca problema răului asupra
altora, asupra societăţii sau asupra lui Dumnezeu, ci a recunoaşte propriile responsabilităţi
şi a şi le asuma în mod conştient. În această privinţă răsună cât se poate de urgent,
pentru noi creştinii, invitaţia lui Isus să luăm fiecare propria „cruce” şi să-l urmăm
cu umilinţă şi încredere (cfr Mt 16,24). „Crucea”, oricât ar fi de grea, nu este sinonimă
cu nenorocirea, cu dizgraţia de evitat cât mai mult posibil, ci ocazie potrivită pentru
a începe urmarea lui Isus şi căpăta astfel forţă în lupta împotriva păcatului şi a
răului. A intra în Postul Mare înseamnă de aceea s reînnoi hotărârea personală şi
comunitară de a înfrunta răul împreună cu Cristos. Calea Crucii este de fapt singura
care conduce la victoria iubirii asupra urii, a generozităţii asupra egoismului, a
păcii asupra violenţei. Văzut astfel, Postul Mare este într-adevăr o ocazie de puternică
angajare ascetică şi spirituală bazată pe harul lui Cristos.
Anul acesta începutul
Postul Mare coincide în mod providenţial cu cea de-a 150-a aniversare a apariţiilor
de la Lourdes. Patru ani după proclamarea dogmei Neprihănitei Zămisliri din partea
fericitului Pius al IX-lea, Maria s-a arătat pentru prima dată în data de 11 februarie
1858 Sfintei Bernadeta Soubirous în grota de la Massabielle. Au urmat alte succesive
apariţii însoţite de evenimente extraordinare, şi la sfârşit Fecioara Sfântă şi-a
luat rămas bun dezvăluind tinerei vizionare, în dialectul local: „Eu sunt Neprihănita
Zămislire”. Mesajul pe care Sfânta Fecioară continuă să-l răspândească la Lourdes
aminteşte cuvintele pe care Isus le-a pronunţat tocmai la începutul misiunii sale
publice şi pe care noi le ascultăm de mai multe ori în aceste zile ale Postului Mare:
„Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”, rugaţi-vă şi faceţi pocăinţă. Să primim
invitaţia Mariei care face ecou celei a lui Isus şi să-i cerem să ne dobândească harul
de „a intra” cu credinţă în Postul Mare, pentru a trăi acest timp de har cu bucurie
lăuntrică şi generoasă angajare.
Fecioarei îi încredinţăm de asemenea bolnavii
şi pe toţi cei care se îngrijesc de ei cu dragoste. De fapt, mâine, în comemorarea
Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, se celebrează Ziua Mondială a Bolnavului. Salut
din toată inima pelerinii care se vor aduna în bazilica Sfântul Petru, conduşi de
cardinalul Lozano Barragàn, preşedintele Consiliului Pontifical al Sănătăţii. Din
păcate nu voi putea să-i întâlnesc deoarece seara aceasta voi începe Exerciţiile spirituale,
dar în tăcere şi în reculegere mă voi ruga pentru ei şi pentru toate necesităţile
Bisericii şi ale lumii. Tuturor celor care vor binevoi să mă amintească la Domnul,
le exprim de pe acum mulţumirea mea sinceră”.
După recitarea antifonului
marian „Angelus”, Benedict al XVI-lea a adresat saluturi particulare
în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană.