Răspunsul cardinalului Kaper la reacţiile privind modificarea voită de Benedict al XVI-lea la rugăciunea pentru evrei din liturgia Vinerii Sfinte: pentru un adevărat dialog e necesar respectul reciproc al diferenţelor religioase

(RV - 7 februarie 2008) Modificarea rugăciunii pentru evrei din liturgia Vinerii Sfinte prevăzută de Liturghierul roman din 1962, modificare voită de Benedict al XVI-lea şi făcută public pe 5 februarie, trezeşte numeroase reacţii. Unul din pasajele rugăciunii, primit în mod nefavorabil de către partea ebraică, priveşte dobândirea mântuirii de către partea Israelului, o mântuire ce trece prin recunoaşterea lui Isus Cristos ca Mântuitor al tuturor oamenilor.

Pentru o clarificare în această privinţă, redacţia noastră centrală s-a adresat cardinalului Walter Kasper, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor, precum şi preşedinte al Comisiei speciale pentru raporturile religioase cu ebraismul în cadrul aceluiaşi Consiliu Pontifical:
• „Istoria cu evreii este complexă şi dificilă şi de aceea există întotdeauna sensibilităţi particulare. Rugăciunea care exista în ritul extraordinar era puţin ofensatoare, deoarece vorbea despre orbire; Sfântul Părinte a dorit să înlăture acest punct, dar a voit să sublinieze totodată deosebirea specifică ce există între noi şi ebraism. Avem mult în comun: Abraham, Părinţii, Patriarhii, Moise, şi chiar Isus era un evreu, şi Mama sa Maria, era o femeie evreică…Avem multe în comun, dar există o diferenţă specifică: şi anume, că Isus este Cristos, adică Mesia, Fiul lui Dumnezeu şi aceasta este o diferenţă ce nu se poate ascunde. Şi Sfântul Părinte a voit să spună da, Isus Cristos este Mântuitorul tuturor oamenilor, inclusiv al evreilor. Aceasta spune rugăciunea sa. Şi Pactul, Legământul cu Poporul lui Israel este încă valabil, deoarece Isus Cristos l-a confirmat prin moartea sa. Dar dacă această rugăciune vorbeşte acum despre convertirea evreilor, aceasta nu înseamnă că noi avem intenţia de a face ’misiune’: de fapt, Papa citează din Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani, capitolul 11, unde Paul spune că „noi sperăm că, atunci când plinătatea neamurilor va fi intrat în Biserică, şi întregul Israel se va converti”, şi aceasta este o speranţă escatologică. Nu înseamnă că noi acum vom face misiune: noi trebuie să dăm mărturia credinţei noastre, acest lucru este clar. Dar eu aş spune aceasta; în trecut, deseori limbajul era dispreţuitor, cum a spus Schül Isaak, un evreu renumit; acum există un respect în diferenţă. Trebuie să respectăm reciproc diferenţa care există. Acum există respect, nu mai este dispreţ”.

Această modificare a fost considerată de unele comunităţii evreieşti ca un obstacol pe calea dialogului cu Biserica. Există, într-adevăr, acest pericol? Cardinalul Kasper:
• „Un dialog presupune întotdeauna ca să se respecte poziţia şi identitatea celuilalt. Noi respectăm identitatea evreilor; ei trebuie să o respecte pe a noastră, pe care noi nu putem să o ascundem. Dialogul este tocmai asupra acestei diferenţe: asupra a ceea ce avem în comun şi asupra diferenţelor. Iar eu nu vîd aceasta ca un obstacol, cât mai degrabă ca o sfidare pentru un adevărat dialog reciproc”.

Aici serviciul audio: