”Martirul creştin actualizează victoria iubirii asupra urii şi a morţii": Benedict al XVI-lea la rugăciunea "Angelus" în sărbătoarea Sfântului Stefan, primul martir

(26 decembrie 2007) „Suferinţa este transformată în bucurie prin forţa speranţei care provine din credinţă”; trăsătura distinctivă a martirajului creştin stă în aceea că el este exclusiv un act de iubire, faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, inclusiv faşă de prigonitori; martiri există şi astăzi iar „uneori se suferă şi se moare şi pentru comuniunea cu Biserica universală şi fidelitatea faţă de Papa”: a spus Benedict al XVI-lea vorbind credincioşilor la întâlnirea de miercuri, în sărbătoarea Sfântului Ştefan, primul martir.

Încă de dimineaţă, vreme ploioasă la Roma, miercuri, a doua zi de Crăciun când potrivit calendarului roman sau latin se sărbătoreşte Sfântul Ştefan, primul martir. În pofida timpului nefavorabil, câteva mii de pelerinii s-a reunit miercuri la amiază în Piaţa Sfântul Petru pentru a asculta cuvântul ziditor al Papei şi a se ruga împreună antifonul „Angelus Domini - Îngerul Domnului”.

Iată alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea:
• „Dragi fraţi şi surori, a doua zi de Crăciun, liturgia ne face să celebrăm ‚naşterea la cer’ a primului martir, Sfântul Ştefan. ‚Plin de credinţă şi de Duh Sfânt’ (Fap 6,5), el a fost ales ca diacon în Comunitatea de la Ierusalim, împreună cu alţi şase ucenici de cultură greacă. Cu puterea care îi venea de la Dumnezeu, Ştefan săvârşea numeroase minuni şi predica în sinagogi Evanghelia cu „înţelepciune inspirată”. O fost lovit cu pietre la porţile cetăţii şi a murit, ca Isus, invocând iertare pentru ucigaşii săi” (Fap 7,59-60). Şi în continuare, Sfântul Părinte:
• „Legătura profundă care îl uneşte pe Cristos cu primul său martir Ştefan este caritatea divină: aceeaşi Iubire care l-a făcut pe Fiul lui Dumnezeu să se despoaie de sine însuşi şi să se facă ascultător până la moartea pe cruce (cfr Fil 2,6-8), a stimulat apoi Apostolii şi martirii să-şi dea viaţa pentru Evanghelie.”

Apoi Benedict al XVI-lea a remarcat trăsătura distinctivă permanentă a martirajului creştin:
• „El este exclusiv un act de iubire, faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, inclusiv persecutorii. De aceea noi astăzi, la Sfânta Liturghie, îl rugăm pe Domnul să ne înveţe ‚să iubim şi pe duşmanii noştri după exemplul lui Ştefan care murind s-a rugat pentru prigonitorii săi’ (Rugăciunea „colecta”). Câţi fii şi fiice ale Bisericii în decursul secolelor au urmat exemplul său! De la prima persecuţie de la Ierusalim la cele ale împăraţilor romani, până la cetele martirilor din timpurile noastre”.
 
Apoi Papa a adăugat:
• „Nu rareori, de fapt, şi astăzi sosesc ştiri din diferite părţi ale lumii despre misionari, preoţi, episcopi, călugări, călugăriţe şi credincioşi laici persecutaţi, încarceraţi, torturaţi, lipsiţi de libertate sau împiedecaţi în a o exercita întrucât ucenici ai lui Cristos şi apostoli ai Evangheliei”.

În continuare, o observaţie a episcopului Romei:
• „Uneori se suferă şi se moare şi pentru comuniunea cu Biserica universală şi fidelitatea faţă de Papa.”
Apoi papa Benedict s-a referit la Scrisoarea sa Enciclică Spe Salvi (cfr n.37), amintind experienţa martirului vietnamez Paul Le-Bao-Thin (mort în 1857), subliniind că suferinţa este transformată în bucurie prin forţa speranţei care provine din credinţă:
•”Martirul creştin, asemenea lui Isus şi prin uniunea cu El, ‚acceptă în intimitatea sa crucea, moartea şi o transformă într-o lucrare de iubire. Ceea ce din exterior este violenţă brutală, din interior devine un act de iubire ce se dăruieşte în întregime. Violenţa se transformă astfel în iubire şi în consecinţă moartea în viaţă’” (Omilia la Marienfeld - Köln, 20 august 2005). De unde concluzia:
•”Martirul creştin actualizează victoria iubirii asupra urii şi a morţii.”

Papa a încheiat alocuţiunea cu o invocaţie: „Să ne rugăm pentru toţi care suferă din cauza fidelităţii faţă de Cristos şi faţă de Biserica sa. Maria Preasfântă, Regina Martirilor, să ne ajute să fim martori credibili ai Evangheliei, răspunzând duşmanilor cu forţa dezarmantă a adevărului şi a carităţii”.

După recitarea antifonului marian, papa Benedict a adresat saluturi în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană. În aceasta din urmă a formulat urarea ca pelerinii să păstreze în aceste zile climatul spiritual de bucurie şi seninătate al Naşterii Sfinte.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa, miercuri, a doua zi de Crăciun, la întâlnirea cu credincioşii reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru pentru recitarea împreună a antifonului Îngerul Domnului.

•Binecuvântarea apostolică.

Aici serviciul audio: