Perspectiva Adventului: pentru om bucuria este în Isus care vine, nu în iluzia procurată
de plăcerea fără Dumnezeu, a spus Benedict al XVI-lea duminică la antifonul "Îngerul
Domnului"
(RV - 16 decembrie 2007) Bucuria adevărată este aceea care se transformă în
solidaritate din iubire faţă de Dumnezeu, şi nu cea „iluzorie” căutată „în paradisurile
artificiale” ale plăcerii individuale. Cuvinte tari care au
caracterizat alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea ţinută la întâlnirea duminicală cu
credincioşii pentru rugăciunea Îngerul Domnului. Papa a vorbit despre semnificaţia
bucuriei creştine în perspectiva Crăciunului şi a terminat cu tradiţionala binecuvântare
a statuetelor Pruncului Isus, purtate de numeroşi copii pentru a le aşeza în ieslele
Naşterii Domnului amenajate în familii, în casele lor precum şi oratoriile parohiale
şi şcoli.
La Roma, zi rece, dar plăcută, cu soare puternic la amiază, duminica
aceasta în care papa Benedict al XVI-lea după vizita pastorală la parohia „Sfânta
Maria a Rozariului de Pompei la Martirii Portuenzi” din Roma a recitat la amiază antifonul
marian „Îngerul Domnului” împreună cu mii de credincioşi, romani şi pelerini reuniţi
în Piaţa Sfântul Petru. Aici este instalat un monumental brad de Crăciun, aproape
de ieslea Naşterii Domnului, care va fi deschisă în ajunul sărbătorii.
Dar
să ascultăm alocuţiunea Sfântului Părinte: • „Dragi fraţi şi surori! ‚Gaudete
in Domino semper - Bucuraţi-vă mereu în Domnul’ (Fil 4,4). Cu aceste cuvinte
ale Sfântului Paul se deschide Sfânta Liturghie a celei de-a III-a Duminici de Advent,
care din acest motiv este numită „Gaudete”. Apostolul îndeamnă creştinii să
se bucurie deoarece venirea Domnului, adică întoarcerea sa în slavă, este sigură şi
nu va întârzia. Biserica îşi însuşeşte această invitaţie, în timp ce se pregăteşte
să celebreze Crăciunul iar privirea sa se îndreaptă tot mai mult spre Betleem. De
fapt, - a subliniat Papa - noi aşteptăm cu speranţă sigură a doua venire a lui Cristos,
întrucât am cunoscut-o pe cea dintâi”. • „Misterul Betleemului ni-l dezvăluie pe
Dumnezeu-cu-noi, Dumnezeul foarte apropiat nouă, nu doar în sens spaţial şi temporal;
El ne este aproape pentru că s-a „logodit”, pentru a spune astfel, cu umanitatea noastră;
a luat asupra sa condiţia noastră, alegând să fie în toate asemenea nouă, în afară
de păcat, pentru a ne face să devenim asemenea Lui.
Bucuria creştină izvorăşte,
de aceea, din această certitudine: Dumnezeu este aproape, este cu mine, este cu noi,
în bucurie şi în durere, în sănătate şi în boală, ca prieten şi mire credincios. Iar
această bucurie rămâne şi în încercare şi în suferinţă, şi rămâne nu la suprafaţă,
ci în profunzimea persoanei care se încredinţează lui Dumnezeu şi se încrede în El”.
Întrebarea
pe care mulţi şi-o pun astăzi a fost şi întrebarea Papei: dar este încă posibilă
astăzi această bucurie? „Răspunsul îl dau, prin viaţa lor, bărbaţi şi femei
de orice vârstă şi condiţie socială, fericiţi să-şi consacre existenţa altora! De
exemplu: • „Fericita Maica Tereza de Calcutta nu a fost oare, în vremurile
noastre, o martoră de neuitat a adevăratei bucurii evanghelice? Trăia zilnic în contact
cu mizeria, degradarea umană, moartea. Sufletul ei a cunoscut încercarea nopţii întunecate
a credinţei, şi cu toate acestea a dăruit tuturor zâmbetul lui Dumnezeu”. Papa
a citat un pasaj din una dintre scrierile sale: „Noi aşteptăm cu nerăbdare paradisul,
unde este Dumnezeu, dar este în puterea noastră a sta în paradis încă de pe pământ
şi din acest moment. A fi fericiţi cu Dumnezeu înseamnă: a iubi ca El, a ajuta ca
El, a da ca El, a sluji ca El” (La gioia di donarsi agli altri, Ed. Paoline,
1987, p. 143).
Da, - a comentat Papa - bucuria intră în inima celui care se
pune în serviciul celor mici şi al săracilor. În cine iubeşte astfel, Dumnezeu îşi
află locuinţă iar sufletul este cuprins de bucurie. Dacă în schimb se face din
fericire un idol, se greşeşte drumul şi este cu adevărat greu a găsi bucuria despre
care vorbeşte Isus. • „Aceasta este, din păcate, propunerea, oferta culturilor
care pun fericirea individuală în locul lui Dumnezeu, mentalitate care află un efect
al său emblematic în căutarea plăcerii cu orice preţ, în răspândirea folosirii de
droguri ca fugă, ca refugiu în paradisuri artificiale, ce se dovedesc apoi cu totul
iluzorii”.
„Dragi fraţi şi surori, chiar şi la Crăciun se poate greşi
drumul, se poate schimba sau înlocui adevărata sărbătoare cu una care nu
deschide inima spre bucuria lui Cristos”. Papa a încheiat alocuţiunea cu invocaţia
ca „Fecioara Maria să ajute toţi creştinii, şi oamenii în căutare de Dumnezeu, să
ajungă până la Betleem, pentru a întâlni Pruncul care s-a născut pentru noi, pentru
mântuirea şi fericirea tuturor oamenilor.
După recitarea antifonului Îngerul
Domnului Benedict al XVI-lea a adresat saluturi în limbile franceză, engleză, germană,
spaniolă, polonă si italiană dar mai întâi a salutat copiii din Roma veniţi şi
anul acesta în număr mare să primească binecuvântarea micilor statui reprezentând
Pruncul Isus pentru ieslele amenajate în casele lor: • „Prea iubiţilor, cu mare
afecţiune vă urez un Crăciun fericit vouă şi celor din familiile voastre. În timp
ce mulţumesc Centrului Oratorii Romane care organizează această frumoasă iniţiativă,
îndemn preoţii, părinţii şi catiheţii să colaboreze cu entuziasm pentru educaţia creştină
a celor mai mici”.
Primiţi şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la
terminarea rugăciunii „Angelus” recitată cu miile de credincioşi din diferite colţuri
ale lumii reuniţi duminică la amiază în Piaţa Sfântul Petru: • Binecuvântarea
apostolică. Aici serviciul audio: