Învingeţi violenţa prin educaţia tinerilor la pace: îndemn al lui Benedict al XVI-lea primind şapte ambasadori pe lângă Sfântul Scaun pentru Scrisorile de acreditare

(RV - 14 decembrie 2007) Educaţia la pace, dialogul interreligios, lupta împotriva maladiei SIDA, dezvoltarea posibil de susţinut: sunt câteva dintre temele abordate de Benedict al XVI-lea primind joi dimineaţă în Vatican şapte ambasadori pe lângă Sfântul Scaun pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare. Este vorba de reprezentanţii diplomatici ai următoarelor ţări: Thailanda, Seychelles, Namibia, Gambia, Suriname, Singapore şi Kuwait.
De menţionat că primirea în grup a reprezentanţilor diplomatici pe lângă Sfântul Scaun pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare are loc, potrivit protocolului, în cazul în care respectivii ambasadori nu sunt rezidenţi la Roma iar ordinea enumerării respectă înregistrarea cronologică a respectivelor cereri.

Dialogul să predomine asupra violenţei iar dorinţa de pace să depăşească individualismul pentru a îndepărta tensiuni şi resentimente care împiedică reconcilierea societăţii: este îndemnul vibrant al lui Benedict al XVI-lea în discursul comun pronunţat cu ocazia audienţei acordate celor şapte ambasadori primiţi în Vatican. Papa a lansat un apel pentru ca guvernanţii naţiunilor solicitând să facă tot posibilul pentru „a reda speranţă acelor popoare pe care sunt chemaţi să le conducă”.
• I-a stimulat astfel „să ţină în consideraţie aspiraţiile cele mai profunde ale popoarelor lor şi să facă astfel ca ele să poată beneficia de bogăţiile naturale şi economice ale propriei ţări, urmând principii de justiţie şi de echitate”. Papa s-a oprit apoi asupra importanţei educaţiei integrale a tinerelor generaţii. Sfidare căreia Pontiful i-a dedicat o amplă parte a intervenţiei sale.
• În prezent, a fost rechemarea sa, „nu este de ajuns o formare tehnică şi ştiinţifică” pentru a face din femei şi din bărbaţi persoane „responsabile” în familie şi în diferitele domenii ale societăţii. Este necesar, deci, a spus, „a privilegia o educaţie bazată pe valorile umane şi morale care va permite fiecăruia dintre aceşti tineri să capete încredere în ei înşişi, să spere în viitor”. Şi, mai departe, să se îngrijească de proprii fraţi, contribuind la dezvoltarea naţiunii.
• De aici, auspiciile Sfântului Părinte ca, în ţările ambasadorilor primiţi pentru Scrisorile de acreditare, „educaţia tineretului să fie o prioritate”, susţinută de toate instituţiile internaţionale care „s-au angajat în lupta împotriva analfabetismului”. Aceasta este, a reamintit, o angajare cu adevărat importantă pentru „a lupta împotriva disperării ce poate sălăşlui în inima tinerilor şi fi originea unor acte de violenţă individuale şi colective”. Benedict al XVI-lea, a asigurat apoi că Biserica catolică, graţie numeroaselor sale instituţii educative, se va angaja mereu, fără cruţare de forţe, pentru formarea integrală a tinerilor.

După pronunţarea discursului comun, Benedict al XVI-lea a consemnat fiecărui ambasador un text special cu referiri concrete la situaţia respectivelor ţări.

Până aici şi serviciul audio:

 
În discursul către ambasadorului Kuwaitului, Suhail Khalil Shuhaiber, Papa a prezentat o reflecţie privind raporturile dintre creştini şi musulmani reamintind importanţa dialogului interreligios şi intercultural pentru promovarea păcii. „Acest dialog”, este sublinierea Sfântului Părinte, „este esenţial pentru a depăşi neînţelegerile şi pentru a da viaţă unor relaţii trainice marcate de respectul reciproc şi de cooperarea în vederea binelui comun al întregii familii umane”. În special, Papa s-a referit la educaţia copiilor „într-un spirit de deschidere faţă de celelalte culturi, de respect pentru alţii şi de angajare la pace”. Există, a adăugat, nevoia unei „ecologii umane” care să facă să se dezvolte o adevărată „cultură a onestităţii, solidarităţii şi concordiei”. Amintind prezenţa a numeroşi străini în Kuwait, şi între ei mulţi catolici, Papa a pus accentul pe locul central al libertăţii religioase. Un drept fundamental, garantat de constituţia kuwaitiană, care, a subliniat Pontiful, „reprezintă piatra unghiulară a întregului edificiul al drepturilor omului”. Papa nu a omis să amintească rolul pozitiv pe care Emiratul îl desfăşoară în delicatul proces de pace din Orientul Mijlociu.

Despre dialog, Benedict al XVI-lea a vorbit şi în discursul către ambasadorul Gambiei, Elizabeth Ya Eli Harding, subliniind faptul că în ţara africană se înregistrează „cordiale şi paşnice relaţii între credincioşii diferitelor religii”. Papa a exprimat dorinţa ca acest climat „să fie consolidat şi protejat de influenţa corupătoare a ideologiilor care vor să folosească religiile în scopuri politice”.

„Escaladarea tragică a terorismului internaţional” a fost abordată de Papa în discursul către ambasadorul statului Singapore, Barry Desker: în special, Pontiful a condamnat cu asprime orice „folosire a religiei pentru scopuri politice” şi mai ales "tentativa de a justifica violenţa” chemându-l în cauză pe Dumnezeu. „Această nouă ameninţare pentru pacea mondială - a adăugat - reclamă o reînnoită angajare din partea Statelor pentru aplicarea dreptului umanitar internaţional” astfel încât să fie limitate tot mai mult „suferinţele provocate de conflictele armate”. Benedict al XVI-lea a reafirmat apoi „contribuţia unică şi de neînlocuit” a căsătoriei şi a familiei la binele comunităţii: o societate pe măsura familiei este cea mai bună garanţie împotriva oricărei derive de tip individualist sau colectivist deoarece „în familie persoana este întotdeauna în centrul atenţiei ca scop şi niciodată ca mijloc”. Papa a vorbit apoi despre două drepturi fundamentale: viaţa şi libertatea religioasă. În special „dreptul la viaţă, de la concepere până la moartea naturală - a spus - este primul dintre toate drepturile şi condiţia pentru toate celelalte”.

Asupra promovării toleranţei religioase şi grijii pentru cei mai slabi, Papa şi-a axat discursul său către ambasadorul Thailandei, Chaiyong Satjipanon. Papa a indicat importanţa unei echitabile distribuţii a resurselor şi respectul faţă de demnitatea persoanei şi în special a minorităţilor. La fel ca în discursul comun, Pontiful a subliniat valoarea educaţiei pentru a frânge cercul vicios al sărăciei şi violenţei. Apoi, a dedicat o parte considerabilă a intervenţiei sale plăgii SIDA, prostituţiei şi traficului sexual de femei şi copii care loveşte regiunea. Fără îndoială, a relevat, sărăcia este un factor care influenţează acest fenomen. Totuşi, trebuie recunoscut că „declinul valorilor morale alimentat de propagarea sexualităţii în mijloacele de comunicare şi în industria de divertisment conduce la degradarea femeii şi până la abuzul asupra copiilor. De aici, apelul presant al Pontifului către comunitatea internaţională cerându-i să intensifice eforturile pentru „a combate exploatarea şi traficul sexual”. În fine, Pontiful a încurajat poporul thailandez să parcurgă calea consolidării instituţiilor democratice, exprimând urarea ca apropiatele alegeri să fie sub semnul transparenţei şi participării tuturor vocilor societăţii.

În continuare Namibia, Seychelles şi Suriname: ambasadorilor acestor trei ţări, respectiv Domnii Peter Hitjitevi Katjavivi şi Alain Bluter Payette şi Doamna Urmila Joella-Sewnundun, Papa le-a adresat cuvinte de preţuire pentru colaborarea în raporturile cu Sfântul Scaun.
Namibia, între cele mai tinere naţiuni ale lumii; Seychelles, între cele mai bogate insule; Suriname, între teritoriile cu cea mai bogată varietate de etnii şi religii. Benedict al XVI-lea a subliniat caracteristicile fiecăreia dintre aceste ţări, pentru a aminti apoi rolul pe care Biserica l-a jucat în istoria lor, în termeni de rădăcini creştine şi de contribuţia misionarilor. Pentru fiecare Papa a avut recomandări şi auspicii pentru un viitor de bunăstare subliniind concepţia creştină despre iubire, importanţa fidelităţii în căsătorie, a educaţiei fiilor, respectarea familiei ca „sacră şi fundamentală pentru stabilitatea societăţii”.