Bangladesh: Urgenţa umanitară continuă, dar speranţa populaţiei este direct proporţională cu solidaritatea umană

(RV – 28 noiembrie 2007) Chiar dacă începe să dispară din orizontul informativ mediatic, tragedia care a lovit Bangladeshul în urma trecerii ciclonului Sidr nu a suferit o suspensie în privinţa solidarităţii. Circa 400 de milioane de dolari au fost destinaţi Bangladeshului de către diverse instituţii internaţionale. AGIRE (Agenţia italiană pentru intervenţie în situaţii de urgenţă) prezintă – într-un comunicat – o listă în linii generale a ajutoarelor pro-Bangladesh: 100 de milioane de dolari provin din partea ţărilor donatoare; 250 de milioane de dolari au fost puşi la dispoziţie de către Banca Mondială, 15 milioane de către ONU, 3 milioane au fost donate de FAO, 15 milioane de dolari provin de la UNICF şi tot aceiaşi sumă a fost donată de Comisia Europeană.

Marco Bertotto, directorul reţelei italiene a organizaţiilor umanitare AGIRE face o sinteză a situaţiei din Bangladesh, la două săptămâni de la catastrofă:
• „Este o situaţie foarte dificilă. Imaginaţi-vă ce înseamnă să evacuaţi un oraş precum Roma în doar câteva ore şi să trebuiască să ajuţi milioane de persoane care în aceste momente au nevoie de orice. Susţinerea internaţională este necesară pentru asigurarea hranei, a asistenţei sanitare şi a medicamentelor, a apei potabile, a îmbrăcămintei, toate acestea constituind o mare problemă în situaţii precum cea pe care o traversează Bangladesh-ul. 3 milioane de persoane au rămas fără locuinţe, iar 95% din plantaţiile de orez au fost devastate. Problema nu este doar imediată, situaţia anunţându-se dificilă şi în perspectivă. Peste un milion şi jumătate de familii au fost lovite în mod dramatic de ciclon, iar peste 6 milioane de persoane au de suferit de pe urma dezastrului, având nevoie în prezent de intervenţii şi de asistenţă din afara graniţelor”.

La numărul celor nevoiţi să-şi părăsească locuinţele şi zonele de reşedinţă, se adaugă persoanele care şi-au pierdut viaţa – circa 3 mii, şi cele care au suferit răniri – aproximativ 29 de mii, în vreme ce 650 de mii de hectare de teren cultivat au fost distruse.

Dar tragedia ar fi putut avea consecinţe şi mai grave dacă – după experienţa din anii trecuţi – nu s-ar fi pus la punct un sistem de previziuni privind aceste fenomene meteorologice periculoase, după cum confirmă şi părintele misionar Giampaolo Gualzetti, director al centrului misionar PIME din Milano, întors de curând din Bangladesh:
• „Din acele experienţe s-a învăţat mult. Au existat cooperări internaţionale pentru construirea refugiilor în caz de ciclon şi a fost pus la punct un sistem de monitorizare pentru a putea anunţa din timp populaţia – prin radio şi televiziune. Şi acest sistem a ajutat pe mulţi să se salveze în timpul acestui ultim ciclon. Multe persoane s-au refugiat în şcoli şi biserici, căci construcţiile din zidărie au rezistat, dar cele din tablă sau din împletituri de bambus au fost măturate de vântul puternic”.

Este surprinzătoare capacitatea populaţiei din Bangladesh de a reacţiona în faţa unor astfel de situaţii, de a nu dispera, de a o lua de la capăt…
• „Da, eu am învăţat de la ei ospitalitatea şi virtutea răbdării chiar şi în momentele dure, cu speranţa că ceva se va schimba în bine. Apoi, au acel surâs dezarmant, acea capacitate de a spune: Da, sunt în necaz, sufăr, dar nu sunt singur, tu eşti alături de mine”.
 
Aici serviciul audio: