Roma: Prima conferinţă internaţională despre pastorala persoanelor fără adăpost
(27 noiembrie 2007) “În Cristos şi împreună cu Biserica, în slujba celor
fără un domiciliu stabil”. Aceasta este tema primei întâlniri internaţionale dedicate
persoanelor fără adăpost. Reunind la Roma, pe 26 şi 27 noiembrie, aproximativ
50 de reprezentanţi din 29 de ţări şi 4 continente, întâlnirea promovată de Consiliul
Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi a oferit operatorilor pastorali
implicaţi în acest domeniu de activitate oportunitatea de a-şi împărtăşi experienţa
şi de a găsi împreună noi căi pentru restituirea demnităţii persoanelor care trăiesc
sub cerul liber.
La această preocupare umană şi eclezială i-au exortat pe
participanţi cardinalul Renato Raffaele Martino, preşedintele Consiliul Pontifical
al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi şi arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretarul
aceluiaşi dicaster.
În fiecare zi, în lume, mor circa 50 de mii de persoane
fără adăpost; o moarte despre care nu se citeşte în prima pagină a ziarelor pentru
că dispariţia acestor persoane nu este considerată o ştire de interes. Bărbaţi, femei,
copii, tineri şi bătrâni îşi duc existenţa în locuri imunde, fiind expuşi bolilor
din cauza lipsei apei potabile şi a igienei deficitare. Aceşti „invizibili” sunt victimele
unei orânduiri sociale „imperfecte, inegale şi injuste” şi, faţă de aceste persoane,
cei ce aparţin altor ambiente ale societăţii au practicat o „amnezie selectivă”. Astfel
a conturat monseniorul Marchetto scenariul dramelor trăite de milioane de persoane,
evocând imaginea imenselor întinderi ocupate de barăci, sumbre peisaje prezente în
întreaga lume, dar şi a celor aproximativ 100 de milioane de copii ai străzii care
trăiesc în condiţii inumane, această cifră fiind estimată la nivel mondial.
Despre
antidotul împotriva sărăciei extreme şi a excluderii sociale, prelatul a evidenţiat
necesitatea acoperirii nevoilor fundamentale ale acestor persoane, oferindu-le un
adăpost, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale dar, a accentuat monseniorul Marchetto,
necesitatea fundamentală a unei persoane lipsite de adăpost este de a fi acceptată
şi tratată cu demnitate”.
În deschiderea lucrărilor, cardinalul Martino a
amintit participanţilor la întâlnire paşii principali făcuţi de magisteriul eclezial
în acest domeniu, menţionând modul în care Benedict al XVI-lea insistă – în enciclica
„Deus caritas est” – asupra iubirii izvorâte din Cristos şi asupra abnegaţiei ce derivă
din aceasta. „Nu este suficientă – scrie Papa – dăruirea unor lucruri temporare, dar
trebuie să fim prezenţi la nivel personal în tot ceea ce facem, potrivit modelului
oferit de parabola bunului samaritean”. Aici serviciul
audio: