Roma: Dialoguri în catedrală: un biblist şi un jurnalist discută despre „Isus din
Nazaret”, cartea lui Benedict al XVI-lea
(RV – 15 noiembrie 2007)„Dialoguri în catedrală”, astfel este
numită seria de dezbateri promovată de Dieceza de Roma. Marţi seara, în bazilica
Sfântul Ioan din Lateran, confruntarea dintre un biblist, monseniorul Gianfranco Ravasi
– preşedintele Comisiei Pontificale pentru Bunurile Culturale ale Bisericii şi un
jurnalist, Giuliano Ferrara, directorul cotidianului italian „Il Foglio”. Tema dezbaterii:
„Isus din Nazaret”, cartea lui Benedict al XVI-lea, pe care Ferrara a definit-o ca
pe „un eveniment în istoria lumii moderne”; monseniorul Ravasi apreciază lucrarea
ca pe „un text care implică cititorul în recunoaşterea autentică a chipului lui Isus,
dincolo de instrumentele de reconstrucţie istorică”.
Volumul „Isus din Nazaret”,
scris de Papa „intră – în mod clar – în categoria culturii profane”, propunând o metodă
de lectură a Scripturii ce combină în mod rodnic credinţa şi raţiunea. „Benedict al
XVI-lea, explică Giuliano Ferrara, ştie că în lume raţiunea şi credinţa trăiesc vieţi
separate”, dar ştie de asemenea că „bărbaţii şi femeile epocii noastre trăiesc în
crepusculul raţionalismului şi în noaptea relativismului şi că se revoltă tocmai împotriva
acestei lipse de lumină”. „De aceea, continuă ziaristul italian, Isus întrupat devine
o valoare simbolică şi pentru cei fără credinţă”.
Dar să-l ascultăm pe
Giuliano Ferrara: INS – „Scriind această carte, Papa trebuia
să demonteze anumite aşa-zise dogme ale celor fără credinţă: de exemplu tendinţa de
a-l accepta pe Isus ca om, negând însă posibilitatea mesianică a întrupării; acceptarea
carismei morale a Evangheliilor, negând însă misterul lor: Învierea, sau acceptarea
istoriei creştine doar la timpul trecut, negând mărturia – cuvântul cheie al creştinismului
– care se repetă ca un prezent etern”.
Pentru monseniorul Gianfranco Ravasi,
îndatorirea fundamentală în vederea cunoaşterii autentice a chipului lui Cristos nu
constă doar în precizarea aspectelor istorice şi documentare, ci mai ales în încercarea
de a descoperi dimensiunea transcendentală, cea a Misterului, încredinţate altor canale
ale cunoaşterii umane, precum teologia şi cercetarea spirituală”: INS – „Trebuie
să încercăm să ne amintim că nu suntem doar în căutarea lui Isus istoric, pentru a
cărui descoperire avem la îndemână metoda istorico-critică, dar că încercăm să-l găsim
pe Isus cel real, căutare ce necesită alte canale de cunoaştere, alte instrumente
şi un parcurs divers, precum cel teologic, cel mistic în înţelesul cel mai strict
şi riguros”. Aici serviciul audio: