Creştinul are privirea spre realităţile viitoare dar este profund angajat în societate:
Benedict al XVI la audienţa generală dedicată învăţăturilor Sfântului Maxim, episcop
de Torino
(RV - 31 octombrie 2007) În orice timp, rămân mereu valabile îndatoririle credinciosului
faţă de societatea civilă: a subliniat Benedict al XVI-lea la audienţa generală dedicată
Sfântului Maxim, episcop de Torino între sfârşitul sec. IV şi începutul sec. V.
Oprindu-se asupra acestei figuri de păstor, care a contribuit la răspândirea creştinismului
în partea de nord a Italiei, Papa a propus o reflecţie asupra raportului dintre credincioşi
şi instituţiile politice. Audienţa s-a desfăşurat sub o ploaie continuă, care, nu
a reuşit totuşi să stingă căldura şi curajul celor peste 30 de mii de pelerini reuniţi
în Piaţa Sfântul Petru pentru a asculta cateheza Papei.
„A trăi viaţa creştină
înseamnă şi a-şi asuma îndatoririle civile”: acesta, a spus Papa, este unul din învăţămintele
Sfântului Maxim, cuprinse în culegerea sa de Predici. Din această operă,
a subliniat, „reiese acea legătură profundă şi vitală a episcopului cu oraşul său,
care atestă un punct de contact evident” între ministerul lui Ambroziu la Milano şi
cel al lui Maxim la Torino.
În faţa unor grave tensiuni şi a ameninţării din
partea barbarilor, a amintit Papa, Sfântul Maxim a reuşit „să strângă poporul creştin
în jurul persoanei sale de păstor şi maestru”. Intervenţiile acestui episcop mărturisesc,
deci, „efortul de a reacţiona la degradarea civilă şi la dezagregarea” comunităţii. Ins
- „Fără a şoca, Maxim ajunge astfel să predice o relaţie profundă între îndatoririle
creştinului şi cele ale cetăţeanului”.
Papa a citat predicile 17 şi 18 ale
Sfântului Maxim, dedicate temei mereu actuale despre bogăţie şi sărăcie în comunităţile
creştine. Episcopul de Torino îşi exprimă amărăciunea pentru faptul că bogăţiile „sunt
acumulate şi dosite” şi că nu se ţine cont de necesitatea altuia. Şi, mai departe,
stigmatizează „forme frecvente de jaf în nenorocirile altuia”. Ins - În acest context Maxim nu se străduieşte doar să reaprindă în credincioşi iubirea
tradiţională faţă de patria citadină, dar şi îndatorirea precisă de a face faţă impunerilor
fiscale, oricât de împovărătoare şi neplăcute ar putea să apară”.
În comparaţie
cu atitudinea prudentă a lui Ambroziu, a relevat Papa, Maxim se simte pe deplin autorizat
să exercite „o putere propriu-zisă de control asupra oraşului”. O putere, a adăugat,
care „avea să devină apoi din ce în ce mai amplă şi eficientă, până la a suplini carenţele
magistraţilor şi instituţiilor civile”. Ins - „În fond, analiza istorică
şi literară dovedesc o crescândă conştiinţă a responsabilităţii politice a autorităţii
ecleziastice într-un context în care aceasta începea, de fapt, să se substituie celei
civile”.
Este evident, a observat Pontiful, că astăzi „contextul istoric, cultural
şi social este profund diferit”. Există noi sfidări pentru Biserică, dar, din acest
motiv, nu-şi pierd din actualitate rechemările Sfântului Maxim: Ins - „Dincolo
de condiţiile schimbate, rămân mereu valabile îndatoririle credinciosului faţă de
oraşul său. Împletirea angajamentelor ’cetăţeanului cinstit’ cu cele ale ’creştinului
bun’ nu a apus deloc”.
Şi aici, Benedict al XVI-lea a reluat un pasaj din Nota
doctrinară din 2002 asupra comportamentului catolicilor în viaţa politică pentru
a reafirma „unul dintre cele mai importante aspecte ale unităţii de viaţă a creştinului:
coerenţa dintre credinţă şi viaţă, dintre Evanghelie şi cultură”. Ins - „Greşesc
aceia care, ştiind că noi nu avem o cetate stătătoare, dar o căutăm pe cea viitoare,
consideră că pot pentru aceasta sa neglijeze propriile îndatori pământeşti, şi nu
reflectează că în schimb tocmai credinţa îi obligă încă şi mai mult să le îndeplinească,
potrivit vocaţiei fiecăruia”.
Papa a formulat astfel auspicii ca, urmând învăţătura
Sfântului Maxim, credincioşii să fie tot mai dornici să-şi unifice eforturile umane
„într-o singură sinteză vitală împreună cu bunurile religioase”.
După cateheză,
Sfântul Părinte a salutat pelerinii în diferite limbi. Un gând special l-a avut pentru
pelerinii polonezi care au luat parte la Beatificarea călugăriţei Celina Borzęcka.
Apoi, în italiană, a salutat reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Familiilor celor
Căzuţi şi Dispăruţi în Război, încurajându-i „să continue generos în semnificativa
lor operă de solidaritate”.
Papa a încheiat audienţa generală invitând credincioşii
să trăiască în spiritul cuvenit apropiatele celebrări ale Solemnităţii Tuturor Sfinţilor
şi Pomenirii Tuturor Credincioşilor Răposaţi:
Ins - „Fie pentru fiecare
ocazie prielnică pentru a înălţa privirea spre cer şi a contempla realităţile viitoare,
din urmă şi definitive care ne aşteaptă”.
Iată şi binecuvântarea apostolică
invocată de Papa la audienţa generală de miercuri în Piaţa Sfântul Petru, binecuvântare
ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii noştri. Ins -Binecuvântarea
apostolică. Aici serviciul audio: