Asugurarea formării creştine a tinerilor pentru a depăşi divizările tribale şi colabora pentru unitatea ţării: unul dintre obiectivele expiscopilor din Gabon, prezenţi în Vatican pentru vizita "ad Limina"

(RV - 23 octombrie 2007) Şase ani după ultima vizită ad Limina, episcopii din Gabon sunt începând de luni 22 octombrie din nou în Vatican pentru a-l întâlni pe Benedict al XVI-lea şi prezenta progresele şi problemele pe care le înregistrează Biserica acestei ţări din Africa occidentală. O Biserică înrădăcinată într-un Stat ce se bucură de stabilitate şi în care este liberă să se exprime, preocupată în special de răspândirea sectelor religioase şi, de aceea, angajată în mod deosebit în propovăduirea Evangheliei, mai ales în rândul tinerilor. Zilele trecute, Gabonul, s-a făcut cunoscut opiniei publice printr-o problemă foarte dezbătută la nivel internaţional.
Într-adevăr, de 24 de ore, actualitatea acestui stat african deschis spre Golful Guineii a cucerit un spaţiu pe primele pagini ale presei internaţionale prin decizia preşedintelui său de a aboli pedeapsa cu moartea. Anunţul a fost dat de la Napoli, de la Mitingul internaţional pentru pace organizat de Comunitatea Sfântul Egidiu şi la o zi după vizita în oraş a lui Benedict al XVI-lea. La întoarecerea sa în Vatican, Papa a găsit tocmai episcopii din Gabon, cu bagajul lor de chestiuni pastorale şi sociale trăite într-un Stat pozitiv „anomal” în comparaţie cu standardele multor ţări africane: un Stat cu o bună economie - datorită unei naturale abundenţe de resurse, în special diamante - din punct de vedere democratic mai stabilă de circa 20 de ani, după adoptarea unei noi Constituţii şi a unui sistem multipartinic. Dovadă a acestei constante ameliorări a condiţiilor de viaţă sunt stabilirea crescândă a aşezămintelor umane de lungul coastelor şi în jurul capitalei, Libreville, odinioară simbol de libertate al foştilor sclavi care au întemeiat-o iar astăzi centru portuar de seamă care produce muncă şi bunăstare.
Istoria Bisericii gaboneze are circa 160 de ani. La originea ei, la fel ca aceea a atâtor alte ţări considerate cândva de „frontieră”, se află predicarea misionarilor, în acest caz ai Congregaţiei Duhului Sfânt. Din 1899 datează prima hirotonire preoţească, iar de la jumătatea anilor ’50 instituirea ierarhiei bisericeşti. Mai apropiată în timp şi în memoria gabonezilor, este vizita lui Ioan Paul al II-lea, care a sosit la Libreville în 1982 şi care la distanţa de 25 de ani a văzut în cursul acestui an o serie de celebrări comemorative ale acelui eveniment, bazate pe fraza pe care marele Papă a lăsat-o Bisericii locale: „Scoală-te şi umblă!”. Astăzi, la totalul de un milion şi jumătate de locuitori, peste jumătate sunt catolici, repartizaţi într-o arhidieceză mitropolitană, patru dieceze şi o prefectură apostolică. Cealaltă jumătate a gabonezilor aparţine unor comunităţi protestante sau profesează credinţe tradiţionale. Problema cea mai relevantă este în schimb proliferarea sectelor religioase, mai ales penticostale. O realitate şi o sfidare pentru Biserica din Gabon.
 
Aici serviciul audio: