Despre îndatoririle cardinalilor, într-un interviu cu arhiepiscopul Francesco Monterisi, secretarul Colegiului cardinalilor

(RV – 19 octombrie 2007) Cei 23 de noi cardinali reflectă „universalitatea Bisericii, cu multiplicitatea ministerelor sale”. Cu aceste cuvinte a însoţit Benedict al XVI-lea anunţul de miercuri privind următorul consistoriu, ce va avea loc pe 24 noiembrie, şi în cadrul căruia vor fi creaţi 23 de cardinali, din care 18 electori. Viitorii cardinali sunt expresie, imagine a Bisericii din toate continentele.

Despre îndatoririle cardinalilor în viaţa Bisericii, aflăm de la arhiepiscopul Francesco Monterisi, secretarul Congregaţiei pentru Episcopi şi secretar al Colegiului cardinalilor, intervievat de redacţia noastră centrală:
INS – „Îndatoririle principale ale cardinalilor sunt două: prima se referă la colaborarea oferită Sfântului Părinte în legătură cu chestiuni ce privesc Biserica universală. Cardinalii sunt consultaţi de către Papă, fie individual, fie reuniţi în grupuri, când au loc aşa-numitele consistorii. Sfântul Părinte poate adresa cardinalilor întrebări, aşa încât să poată cunoaşte viziunea acestora legată de binele Bisericii. Unii cardinali sunt colaboratori apropiaţi ai Papei; de altfel, şapte din cardinalii ce urmează să fie creaţi sunt reprezentanţi ai Curiei romane. În calitate de responsabili de dicasterii, aceştia colaborează zilnic cu Sfântul Părinte .
A doua responsabilitate se referă la alegerea Sfântului Părinte: cei 120 de cardinali, cu vârste de până la 80 de ani, îl aleg pe Papă, atunci când scaunul este vacant”.
 
Cum ia naştere figura cardinalului?
INS – „Cardinalii reflectă o antică tradiţie a Bisericii romane, care încredinţa prezbiterilor şi diaconilor din Roma, împreună cu şase episcopi ai diecezelor vecine, îndatorirea alegerii Papei. Puţin după anul 1000, prezbiterii şi diaconii din Roma – împreună cu episcopii diecezelor învecinate – primesc titlul de cardinali. În jurul anului 1050, este constituit primul colegiu al cardinalilor, din care vor face parte – două secole mai târziu – şi episcopi din alte dieceze, nu doar din dieceza de Roma. La început, aceştia erau doar din diecezele Italiei, apoi din cele ale Europei; în prezent, avem cardinali din toată lumea.

Figura cardinalului este legată şi de culoarea roşie a veşmintelor sale. Care este semnificaţia acestei culori?
INS – „Cardinalii au datoria de a colabora cu Papa şi de a da mărturie de eforturile făcute de întreaga Biserică – împreună cu Sfântul Părinte – pentru credinţă şi iubire în lume. În acest sens, cardinalii se obligă să slujească chiar până la jertfa de sine pentru realizarea acestor ţeluri ce privesc binele Bisericii universale şi a întregii umanităţi”.
 
Cardinalii sunt colaboratori apropiaţi ai Papei, dar sunt chemaţi – în acelaşi timp – să fie părtaşi la bucuriile şi la suferinţele umanităţii…
INS – „Aceasta este semnificaţia universalităţii Colegiului cardinalilor. În esenţă, prin intermediul cardinalilor, ajung mai repede la Papa solicitările persoanelor care, în diferite părţi ale lumii, au probleme şi dificultăţi, legate în special de răspândirea credinţei şi de extinderea carităţii”.

Aici serviciul audio: