Mesajul Sf. Scaun pentru încheierea ramadanului: respect reciproc şi spirt de pace

(RV – 12 octombrie 2007) 138 de lideri şi intelectuali musulmani din întreaga lume, atât şiiţi cât şi suniţi, au trimis o scrisoare deschisă papei Benedict al XVI-lea şi altor capi ai Bisericilor creştine, propunând o cooperare solidă între creştini şi musulmani pentru promovarea păcii în lume. Scrisoarea, purtând data de 13 octombrie, încheierea Ramadanului, evidenţiază că creştinii şi musulmanii reprezintă împreună mai mult decât jumătate din populaţia mondială. "Este un document foarte interesant", a afirmat pentru Radio Vatican card. Jean Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. "Este un document non polemic, cu numeroase citate atât din Vechiul cât şi din Noul Testament".
La rândul său, Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios a trimis zilele trecute un mesaj pentru sărbătoarea încheierii ramadanului. Iată, în cele ce urmează, îndemnul central şi urările adresate musulmanilor din partea Bisericii Catolice:

ins - „Creştini şi musulmani: chemaţi să promoveze o cultură a păcii”. Este titlul mesajului trimis de cardinalul Jean Louis Tauran – preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios – credincioşilor musulmani, cu ocazia sărbătorii „Id-al-Fitr” care, la jumătatea lunii octombrie, va marca sfârşitul Ramadanului, perioadă a anului sacră pentru musulmani.
Despre spiritul acestui mesaj aflăm chiar de la autorul acestuia – cardinalul Tauran – intervievat de redacţia noastră centrală:

INS – „Este un mesaj de solidaritate spirituală care insistă asupra a două priorităţi: educaţia şi exemplul, ce sunt îndatoriri ale credincioşilor. Înainte de toate, educaţia se referă la a-l primi pe celălalt, la a-i respecta convingerile. În mesaj se vorbeşte despre împărtăşirea din bogăţiile specifice unora şi altora. Apoi, exemplul, căci credincioşii trebuie nu doar să fie fideli obligaţiilor lor umane şi religioase dar, mai ales, trebuie să demonstreze solidaritate, printr-o viaţă conformă cu planul Creatorului. Acesta este aspectul privind educaţia şi exemplul”.

Libertatea religioasă nu se reduce doar la libertatea de cult „ci este unul din aspectele esenţiale ale libertăţii de conştiinţă”, se citeşte în mesaj. Ne puteţi explica această afirmaţie?
INS – „Libertatea de cult înseamnă posibilitatea de a avea o biserică, o moschee, un templu, care să fie deschise. Însă, acest aspect foarte important reprezintă doar o parte a libertăţii religioase, căci libertatea religioasă înseamnă – în primul rând – libertatea lăsată conştiinţei persoanei umane de a-l alege sau nu pe Dumnezeu. Înseamnă, de asemenea, absenţa constrângerii – din partea societăţii şi a Statului – asupra conştiinţei persoanei umane şi recunoaşterea dimensiunii sociale a omului. Nu se referă, aşadar, doar la a avea o biserică deschisă, ci şi la desfăşurarea operelor de caritate, la participarea în cadrul dialogului public, la a avea propriile şcoli şi spitale. În concluzie, libertatea religioasă este o libertate socială”.

Cum s-ar putea face ca principiul reciprocităţii să funcţioneze?
INS – „După cum ştiţi, principiul reciprocităţii se referă la a putea avea aceleaşi drepturi şi avantaje atât în patrie cât şi în altă ţară. Acest principiu este aplicat mai ales prin intermediul diplomaţiei. Sfântul Scaun, care este în contact cu diferite guverne, poate atrage atenţia acestora asupra principiului reciprocităţii, ce este în realitate un principiu al echităţii”.

Mesajul reafirmă că nici o recurgere la violenţă nu poate avea – vreodată – motivaţii religioase, pentru că violenţa ofensează imaginea lui Dumnezeu din om. Cum poate fi învins, azi, terorismul?
INS – „Înainte de toate, căutând motivele pentru care există terorismul. De multe ori, terorismul nu este decât manifestarea unei situaţii de injustiţie. Nu spun acest lucru pentru a justifica terorismul, dar trebuie recunoscut faptul că acest tip de violenţă ia naştere într-o zonă în care există situaţii nerezolvate. Aşadar, trebuie căutată în primul rând remedierea acestor stări de injustiţie. Este necesară, apoi, educaţia în favoarea dreptului la viaţă, a demnităţii vieţii umane, aşa încât să se înţeleagă că doar Dumnezeu este „Stăpânul vieţii mele”. Este importantă, mai ales, refuzarea terorismului exercitat în numele lui Dumnezeu; aşa cum a spus Papa de nenumărate ori: „Religia şi violenţa nu pot sta împreună”.

Exprimaţi, aşadar, auspiciul intensificării dialogului dintre creştini şi lumea islamică…
INS – „Da, trebuie să încurajăm dialogul în favoarea vieţii, schimburile teologice şi dialogurile privind experienţa religioasă. De când mă aflu la Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios, am fost impresionat să aflu că există asociaţii internaţionale de dialog interreligios între călugări şi călugăriţe din Biserica Catolică, de exemplu, care au colaborări şi schimburi de informaţii religioase cu persoane consacrate de alte religii.

Aici, serviciul audio: