Cunoaştere şi misiune a creştinului în lumea de azi, elemente comune la inaugurarea anului academic la Universităţile Pontificale: Urbaniana, Sfânta Cruce şi Gregoriana

(RV - 9 octombrie 2007) Cunoaşterea ca instrument de misiune. Este ceea ce reiese din intervenţiile de luni 8 octombrie în cadrul ceremoniilor solemne de inaugurare a Anului de învăţământ la Universitatea Urbaniană şi la Universitatea Sfânta Cruce, amândouă instituţii pontificale din Roma.
„Fără iubirea pentru alţii, mai ales faţă de săraci, orice ştiinţă este inutilă”, a subliniat cardinalul Ivan Dias adresându-se profesorilor şi studenţilor Universităţii Pontificale Urbaniene amintind parabola Bunului Samaritean. A arătat că angajarea universitară ajută la „a intra prin studiu în misterele divine” pentru a indica astfel scopul care este „a conduce bătălia noastră pentru bine cu ajutorul unei inteligenţe nutrite de credinţă şi de caritate”. Prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor şi Mare cancelar al Universităţii a subliniat cât de important este aceasta „într-o lume în care totul pare să devină provizoriu, până şi alegerile de viaţă, în care totul este pus în discuţie şi omul se simte stăpân absolut al vieţii şi al morţii”. Într-o lume - a adăugat - în care „distanţa de cei săraci, a devenit un abis, în care frica provoacă deranj, dispreţ şi chiar violenţă faţă de ei”.

De asemenea, titularul Prelaturii Opus Dei şi Mare cancelar al Universităţii Pontificale Sfânta Cruce, mons. Javier Echevarrìa, s-a oprit asupra „necesităţii de a reînnoi viaţa academică şi spirituală” ca „parcurs necesar pentru a îndeplini misiunea pe care Domnul ne-a încredinţat-o”. S-a referit la contextul actual dificil, vorbind despre o „societate marcată de o criză de cultură şi de identitate” şi despre universitate ca loc dintre cele mai calificate pentru a „încerca găsirea căilor adecvate pentru a ieşi din această situaţie”. La rândul său, rectorul universităţii, mons. Mariano Fazio a subliniat că magisteriul lui Benedict al XVI-lea tinde să conştientizeze faptul că interacţiunea continuă dintre credinţă şi raţiune lărgeşte viziunea omului şi-l face capabil să întrevadă soluţiile la gravele probleme pe care le ridică timpul nostru”.

Tot luni, 8 octombrie, a fost inaugurat solemn şi noul an academic la Universitatea Pontificală Gregoriană.
Potrivit unei consolidate tradiţii solemna ceremonie s-a desfăşurat în cadrul sugestiv al bisericii Sfântul Ignaţiu din Roma printr-o Liturghie votivă în cinstea Duhului Sfânt prezidată de Rectorul magnific, părintele iezuit Gianfranco Ghirlanda, care în biserica plină de profesori şi studenţi provenind din orice parte a lumii, a declarat deschis al 457-lea an universitar de la întemeiere. Erau prezenţi şi membri ai Corpului diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun şi Italia şi numeroase autorităţi religioase şi civile. După intonarea imnului „Veni Creator Spiritus, Rectorul magnific a ţinut discursul inaugural amintind cuvintele de preţuire pe care Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea le-a adresat Gregorienei, cu ocazia vizitei din data de 3 noiembrie 2006 în care arăta că „osteneala studiului şi învăţământului, pentru a avea un sens cu referire la Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să fie susţinută de virtuţile teologale”. Sfântul Părinte invitase atunci Gregoriana să unească fidelitatea constantă faţă de propria istorie şi tradiţie, pentru a nu pierde propriile rădăcini, cu un spirit creativ care, prin discernământ chibzuit, să ştie a se deschide realităţii actuale şi astfel să răspundă necesităţilor Bisericii şi lumii de azi. Un angajament reafirmat de rectorul instituţiei, pentru ca să se realizeze şi în prezent scopul universităţii, acela de a forma intelectual, dar şi spiritual într-o viziune integrală, care să pregătească la o slujire calificată în Biserică şi în societate.

Gregoriana de azi este, deci, înrădăcinată în trecut, atentă la prezent şi orientată spre viitor şi în felul acesta intră, a spus Rectorul magnific, în procesul de integrare al universităţilor europene, cu specificul ei de Universitate care „geografic este în Europa, dar care prin natura ei este universală, atât prin viziunea universală pe care Sfântul Ignaţiu a întipărit-o în Colegiul Roman încă de la începuturi, viziune dintotdeauna proprie Companiei lui Isus, care o face atentă la dimensiunea interculturală şi la aculturaţie, atât prin legătura sa cu Romanul Pontif, care este supremul ei moderator, cât şi prin studenţii şi profesorii provenind din cele cinci continente”. Înscriindu-se în acest parcurs prin vocaţia sa la universalitate, Gregoriana va putea da o contribuţie validă, pentru ca sub aspect cultural Europa să rămână deschisă celorlalte culturi, conştientă de identitatea sa.
 
Aici serviciul audio: